'România poate să sufere indirect de pe urma acestei crize. Încurajăm, dincolo de creşterea sumelor, să se găsească soluţii globale pentru că soluţia propusă de Comisie, respectiv ca fiecare stat membru să vină cu ajutoare de stat, nu este una care să ne satisfacă. Nu putem vorbi de piaţă unică, iar pe urmă să ni se spună: găsiţi voi bani ca să vă rezolvaţi piaţa internă. Trebuie să găsim soluţii la nivel global pentru a nu risca soluţii extreme pe piaţa unică ale unor state membre, precum ar fi blocarea comerţului intracomunitar. Stocarea privată poate fi o soluţie în ţările cu producţie excedentară', a spus Constantin.
Acesta a subliniat că statele membre au fost nemulţumite de faptul că nu s-au găsit măsuri suplimentare, dar şi faţă de suma prea mică alocată, în comparaţie cu costurile de producţie şi cu pierderile care ar putea fi înregistrate.
'România nu era un exportator pe piaţa rusească, dar începe să simtă presiunea pe preţ pentru că anumite produse ar putea ajunge pe piaţa românească. Suma totală alocată la nivel european, de 125 de milioane de euro, este foarte mică pe ansamblu, iar pe kilogram nu acoperă costurile de producţie. Discuţiile s-au axat doar pe cele trei măsuri, respectiv de retragere şi distribuţie gratuită, de recoltare în verde sau de nerecoltare. Sigur că nu ar trebui să facem diferenţa între cele trei măsuri pentru că sunt acelaşi costuri de producţie. Vor urma în fiecare săptămână discuţii tehnice şi sper ca, până la Consiliul de la sfârşitul lunii, să se găsească soluţii pentru stocarea privată', a menţionat şeful MADR.
Cele mai afectate ţări de embargoul rusesc, Lituania şi Polonia, vor trebui să găsescă soluţii astfel încât produsele excedentare să fie stocate şi să fie vândute când piaţa lor permite sau când se deschid alte pieţe ca să nu ajungă în România, a adăugat ministrul Agriculturii.
Potrivit reprezentantului Delegaţiei României pe lângă Comisia Europeană, Achim Irimescu, România a mai solicitat în cadrul reuniunii ca pe lista de legume şi fructe să fie adăugată şi ceapa, unde România are 20.000 de tone pe stoc, dar şi să nu se mai facă diferenţe între producătorii individuali şi organizaţiile de producători.
'Se face o discrepanţă între producătorii individuali şi organizaţiile de producători, fiind avantajate statele din vest care sunt organizate foarte bine. În Belgia, de exemplu, 70% din producţia de legume merge prin organizaţii de producători, iar în România nici 3%. Polonia stă mai bine cu 20%, dar nu suficient şi atunci banii se duceau cu preponderenţă prin organizaţiile de producători. Ei primesc 75%, în cazul în care retrag produsele, dar nu le distribuie gratuit, iar producătorii individuali 50%. S-a ridicat problema ca măsurile să se aplice uniform, fără să se ţină cont de regiuni, având în vedere că este o criză europeană', a declarat pentru AGERPRES Achim Irimescu.
Miniştrii europeni ai agriculturii s-au întâlnit vineri la Bruxelles pentru a lua o decizie privind măsurile menite să vină în sprijinul fermierilor afectaţi de embargoul impus de Federaţia Rusă produselor agroalimentare din statele Uniunii Europene.
UE a luat până în prezent măsuri de urgenţă pentru stabilizarea pieţei şi pentru a evita o intrare în picaj a preţurilor, dar, acum, ar putea face încă un pas şi să adopte, dacă va fi necesar, compensaţii specifice destinate anumitor sectoare şi categorii de fermieri, potrivit EFE.
Toate măsurile anunţate până acum de CE vor fi aplicate de statele membre care, ulterior, vor 'trimite factura' la Bruxelles, care, în principiu, ar putea utiliza bugetul pentru 2015 pentru a le acoperi, fără a fi nevoie să se recurgă la fondul de urgenţă al Politicii Agricole Comune (PAC), rezervat pentru a răspunde situaţiilor de criză de pe piaţă.
Dacă se epuizează toate resursele bugetare şi se constată că există o criză pe piaţă, măsurile ar putea fi finanţate cu cele 423 milioane euro fonduri de urgenţă din PAC prevăzute pentru acest an şi cu cele 433 milioane pentru anul viitor.
Rusia a interzis, pe 6 august, importurile de fructe şi legume, produse lactate, peşte şi carne provenite din Statele Unite, Canada, Norvegia, Australia şi UE. AGERPRES
