În opinia lui Daniel Dăianu, criptomonedele au apărut şi din insatisfacţia faţă de ce s-a întâmplat la criza financiară din 2008 – 2009. Totuși, acesta a atras atenţia asupra faptului că aceste cripto nu reprezintă sursa bogăţiei, ci pot te facă să îţi pierzi şi bruma de bani pe care o ai, chiar dacă „unii cu 5 dolari au ajuns să aibă averi”.

Avertismentul lui Daniel Dăianu

„Cripto nu este monedă, nu are cum să fie monedă, nu îndeplineşte funcţii de bază. Poate să fie un mijloc de plată, dar şi-l asumă ca risc cel care foloseşte ca mijloc de plată aşa ceva. Oricum, vor fi foarte sever reglementate. Eu nici nu le numesc monede. Le numesc active financiare speculative. Aţi văzut şi dumneavoastră că bockchain-ul devine mult mai valoros decât…

De ce? Pentru că blockchain-ul are utilitate şi aş spune utilitate perenă, în timp ce acest activ financiar – nici pseudo-monedă nu i-aş spune – este foarte periculos, de la faptul că se creează pieţe paralele care trebuie să fie strict reglementate până la impactul asupra stabilităţii financiare”, a transmis Dăianu, la cea de-a XVII-a ediţie a evenimentului ”Întâlnire cu presa economică”, organizat de Piaţa Financiară.

De ce au apărut de fapt

„Dacă vrem toţi să trăim numai cu active speculative, adică să plătim cu active speculative, se poate. Teoretic poţi să gândeşti şi aşa, pentru că aceste cripto au apărut şi din insatisfacţia faţă de ceea ce s-a întâmplat la criza financiară. Unii au spus: ‘Nu avem încredere în băncile centrale, nu vrem să mai trăim sub pălăria structurilor ierarhice, vrem ca totul să se democratizeze’, pentru că, într-adevăr, aceste reţele par să democratizeze sistemele. Dar ce înseamnă democraţie? Prin democraţie înţeleg numai accesul că poţi?

Poţi dacă poţi, dacă ai resurse la aşa ceva. Faptul că unii cu 5 dolari au ajuns să aibă averi…au prins un tren, dar asta nu înseamnă că asta este sursa îmbogăţirii pe viitor. Aceste cripto pot să însemne şi demolarea unor oameni, aşa cum jocurile la bursă, chiar dacă s-au democratizat să spunem anul trecut – se vor democratiza, pentru că ai acces foarte uşor la aceste…îţi poţi pierde toată bruma de bani pe care o ai. Totuşi, cei mai mari sunt cei care dictează pe pieţe, chiar dacă va fi mai greu acum, cu participarea largă. Deci, cripto este un activ financiar, un activ speculativ”, a explicat Daniel Dăianu.

El a subliniat că, în momentul în care criptomonedele au fost criticate, jucătorii au recurs totuşi la stablecoins. Stablecoin reprezintă o criptomonedă care este dependentă de o rezervă monetară din lumea reală şi care are o volatilitate scăzută, ceea ce o face preferabilă în tranzacţii pentru amatorii de câştiguri pe termen mediu. Stablecoins pot fi emise fie de o autoritate centrală, fie de o instituţie autonomă descentralizată.

Ce sunt stablecoins?

„Nu vedem noi, de pildă, că atunci când au fost criticate au recurs la stablecoins? Ce sunt stablecoins? Sunt nişte cripto care se bizuie pe monede autentice, pe monede stabile, iar monedele stabile autentice pe cine se bizuie? Pe băncile centrale. Iar băncile centrale pe cine se bizuie? Că noi vorbim de independenţa băncilor centrale, dar ea nu e dată de la Dumnezeu, ea este dintr-o practică, este operaţională.

Băncile centrale fac parte totuşi dintr-un sistem public de administrare a economiilor. Banca centrală nu are funcţia de a face profit. O bancă centrală are funcţia de a asigura stabilitatea monetară, de a asigura stabilitatea financiară. Acum văd că unii vor să îmbogăţească mandatul băncilor centrale, să se ocupe şi de schimbarea de climă, e o discuţie întreagă”, a arătat preşedintele Consiliului Fiscal.

Nu se poate îmbogăți toată lumea

Daniel Dăianu a remarcat dorinţa tuturor de îmbogăţire rapidă, însă a avertizat că nu se poate ca toată lumea să fie bogată în acelaşi timp.

„Populară în România este, aşa cum este în toată lumea, posibilitatea de a te îmbogăţi rapid. Sunt oameni care au pornit cu foarte puţin şi au cumpărat şi au ajuns extrem de bogaţi. Dar eu vă întreb: ăsta e mesajul pe care trebuie să îl trimitem? Aţi spune ‘da, ăsta este capitalismul, asta e în gena capitalismului, dorinţa de a avea mai mult, de a te îmbogăţi’, dar depinde cum. Nu pot toţi în acelaşi timp să fie mult mai bogaţi şi pentru totdeauna.

Dacă societatea devine tot mai prosperă în mod organic, se reduc inegalităţile, da, poţi să ai o mare masă de oameni care să o ducă mult mai bine. Dar ce avem noi în ultimele decenii? Să luăm societatea americană. Dacă te uiţi la venituri mediane, vezi că este vorba de o polarizare a societăţii care trebuie să fie preocupantă nu numai pentru un social-democrat, trebuie să fie preocupantă şi pentru un creştin-democrat, chiar pentru un republican, pentru că mersul către autocraţie, către extremism de stânga şi de dreapta este generat de polarizare, de inegalităţi. Democraţia este afectată, este lovită democraţia”, a spus acesta.