Democrația, sub asediu din cauza politicilor greșite
Potrivit lui Daniel Dăianu, democrația se află sub asediu din cauza politicilor greșite care au lăsat mulți cetățeni în urmă, a globalizării nereglementate care a favorizat un tip de liberalism nedemocratic, a utilizării abuzive a mijloacelor financiare și a concentrării masive a puterii pe piețe.
De asemenea, el a menționat capacitatea scăzută a guvernelor de a implementa politici publice eficiente în contextul unei serii de șocuri adverse majore.
„Lupta pentru democraţie este mai mult decât un efort demn, pentru că aceasta nu este dată de Dumnezeu. Democraţia este asediată în zilele noastre din cauza politicilor greşite care au lăsat în urmă mulţi cetăţeni, a globalizării nereglementate care a sporit un fel de liberalism nedemocratic, utilizarea abuzivă a mijloacelor financiare şi concentrarea masivă a puterii pe pieţe, capacitatea scăzută a guvernelor de a aplica politici publice eficiente în mijlocul unei succesiuni de şocuri adverse majore (criza financiară, pandemia, schimbările climatice, criza energetică, efectele războaielor).
Lumea este prea complicată pentru a folosi o logică pur şi simplu binară în a gândi cum să judecăm relaţia dintre fluxuri financiare (investiţii) şi natura unui regim politic”, a scris acesta, în articolul „Sistemul financiar şi democraţia: o relaţie mai complicată decât pare la prima vedere”, publicat pe blogul OpiniiBNR.ro.
Președintele Consiliului Fiscal susține că un obiectiv al instituțiilor financiare internaționale (IFI), al guvernelor democratice și al liderilor corporativi ar trebui să fie sprijinirea regimurilor politice decente, care să răspundă nevoilor majorității cetățenilor.
„Acestea fiind spuse, nu trebuie subestimată puterea motivului de profit, deoarece trăim în societăţi capitaliste. Este adevărat că ne putem gândi la cum să îmbunătăţim funcţionarea capitalismului şi a sistemului financiar, pentru a le face să funcţioneze în slujba majorităţii cetăţenilor.
IA poate fi atât o binefacere, cât şi un rău; nu poate fi salvatorul lumii aşa cum cred unii. Etica şi moralitatea, promovarea bunurilor comune globale, sunt extrem de necesare în lumea de astăzi. Dar multe tendinţe actuale contravin acestora; în ciuda progresului tehnologic uriaş, lumea este mai învrăjbită, mai haotică, mai dezordonată şi mai violentă. Dar speranţa nu trebuie pierdută vreodată”, a spus el, potrivit Agerpres.
Potrivit articolului, un sistem financiar supraîncărcat a stimulat comportamentele speculativă și a accentuat inegalitățile economice, crescând fragilitatea sistemelor economice și favorizând crizele financiare. Aceste crize au impus intervenții din partea guvernelor și a băncilor centrale.
Rezultatul a fost socializarea pierderilor, creșterea frustrării și a resentimentelor în rândul cetățenilor obișnuiți. Mai mult, crizele din economiile avansate au avut consecințe severe asupra economiilor emergente, indiferent de gradul lor de democrație.
Inteligența artificială nu poate fi marele remediu pentru problemele economice și sociale
Daniel Dăianu subliniază că inteligența artificială poate aduce beneficii semnificative, fiind o revoluție tehnologică, dar poate deveni și un blestem dacă favorizează o concentrare și mai mare a puterii în piețe și în politică. Acest lucru se întâmplă deoarece inteligența artificială subminează concurența, iar în acest context, supraviețuirea celui mai puternic duce la o concentrare maximă a puterii.
Potrivit președintelui Consiliului Fiscal, puterea absolută este dăunătoare pentru mecanismele de control reciproc și echilibru, precum și pentru democrație.
Totodată, Dăianu a avertizat că inteligența artificială ar putea duce la dispariția multor locuri de muncă, ceea ce ar amplifica tensiunile în sistemele economice. El a subliniat că, fără crearea unui număr considerabil de locuri de muncă noi pentru a compensa această pierdere, vor apărea grave implicații economice și sociale, inclusiv pe piețele financiare.
În concluzie, acesta a subliniat că inteligența artificială nu poate fi soluția principală pentru problemele economice și sociale, nici în țările dezvoltate, nici în cele sărace, și nu poate garanta democrația. El a subliniat necesitatea reglementării acesteia pentru a preveni transformarea sa într-o amenințare existențială.
„IA, aşa cum susţin mulţi, poate duce la venituri mult mai mari ale unora şi inegalitate de putere accentuată. IA poate amplifica „comportamentul turmei” chiar dacă noile tehnologii, algoritmi, procesează mult mai multe informaţii (big data), iar modelele utilizate de bănci şi fonduri de investiţii pentru a gestiona riscurile sunt mai sofisticate. Inteligenţa artificială nu poate elimina contagiunea de pe pieţe şi reclamă adesea intervenţia publică (din partea băncii centrale) în calitate de creditor de ultimă instanţă.
Acest lucru s-a văzut în Regatul Unit (UK) în 2022, după decizii greşite luate de Guvernul Truss, care au afectat stabilitatea sistemului de pensii; s-a văzut şi în Statele Unite odată cu căderea Silicon Valley Bank şi alte turbulenţe din sistemul bancar, care au obligat Fed să intervină prin noi linii de asistenţă financiară. Inteligenţa artificială, care stă la baza cyberfare, poate bloca componente ale sectorului financiar şi poate provoca ravagii pe pieţele financiare.
Inteligenţa artificială poate duce la distrugerea multor locuri de muncă, ceea ce ar tensiona sistemele economice mai mult. Fără o creare considerabilă, compensatorie, de noi locuri de muncă, vor exista implicaţii economice şi sociale foarte grave, inclusiv mişcări pe pieţele financiare.
În concluzie, IA nu poate fi marele remediu pentru problemele noastre economice şi sociale, atât în ţările bogate, cât şi în cele sărace; nu poate fi un garant al democraţiei. IA trebuie reglementată pentru a nu se transforma într-o altă ameninţare existenţială”,
