Daniel Dăianu: România avea nevoie de rectificarea bugetară
Rectificarea bugetară era imperativă datorită presiunii exercitate de cheltuielile curente obligatorii, însă aceasta include venituri anticipate din amnistia fiscală. Fără implementarea acestei măsuri, deficitul bugetar pe cash ar putea ajunge la aproximativ 7,3 – 7,4% din PIB,a declarat Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal.
Amnistia fiscală este considerată de autorități un instrument esențial pentru a limita deficitul și a stabiliza situația financiară a României, însă implicațiile sale pe termen lung depind de modul în care va fi implementată și de rezultatele concrete în materie de colectare fiscală.
„Această rectificare era absolut necesară având în vedere presiunea unor cheltuieli curente obligatorii, legate de salarii, de pensii. Rectificarea, totodată, confirmă evaluarea pe care Consiliul Fiscal a făcut-o asupra proiectului de buget şi anume că ţinta de 5% nu o vedem realistă” a spus Dăianu.
Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, a subliniat în declarațiile sale că, în urma reevaluării deficitului bugetar pentru acest an, s-a anticipat o valoare care depășește ușor 7% din PIB, însă a avertizat că deficitul ar putea chiar să ajungă aproape de 8%, dacă nu se iau măsuri adecvate. De asemenea, a evidențiat că deficitul recalculat de 6,9%, conform rectificării bugetare, este mult peste ținta inițială de 5% prevăzută în draft-ul bugetului.
Un alt punct pe care Dăianu l-a adus în discuție este accentul pus pe încasările preconizate din amnistia fiscală, care joacă un rol esențial în menținerea deficitului la un nivel gestionabil. Acesta a subliniat că, fără amnistia fiscală, deficitul ar fi ajuns la 7,3 – 7,4% din PIB, conform proiecțiilor revizuite de guvern pe baza execuției bugetare curente.
Rectificarea bugetară include o creștere a cheltuielilor de capital
În plus, Daniel Dăianu a remarcat că această rectificare bugetară include o creștere a cheltuielilor de capital față de structura inițială a bugetului, semn că autoritățile doresc să continue investițiile într-un ritm accelerat, chiar dacă acest lucru este realizat prin împrumuturi. Președintele CF a avertizat totuși că deficitele mari nu pot fi perpetuate la nesfârșit, iar cheltuielile suplimentare sunt în mare parte finanțate prin datorie publică, ceea ce pune presiune pe stabilitatea financiară a țării pe termen lung.
Această rectificare bugetară, așa cum a explicat Dăianu, a fost absolut necesară pentru a acoperi obligațiile statului față de cetățeni, iar evitarea ei ar fi fost imposibilă în contextul actual. El a subliniat că rectificarea a fost cerută de realitatea execuției bugetare, dar a avertizat că deficitele nu pot continua în același ritm, fără să existe riscuri pentru sustenabilitatea fiscală.
Conform proiectului de Ordonanță privind rectificarea bugetară, publicat de Ministerul Finanțelor pe 21 septembrie, deficitul bugetar pentru acest an va crește cu 1,94 puncte procentuale, de la 5% din PIB la 6,94%. Cele mai mari sume alocate prin această rectificare vor merge către Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, Ministerul Educației, Ministerul Sănătății, dar și către Ministerul Finanțelor pentru acțiuni generale. În schimb, alte ministere, precum Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administrației, precum și Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, vor avea creditele bugetare diminuate.
