Daniel David vrea reforma educației prin regândirea salarizării și accentuarea performanței
Ministrul Educaţiei, Daniel David, a anunţat joi că propunerea privind diferenţierea veniturilor profesorilor în funcţie de performanţă va fi prezentată în luna mai, în cadrul unui amplu raport de diagnostic şi reforme. Iniţiativa vine în contextul unui efort mai larg de modernizare a sistemului educaţional şi de reconfigurare a rolului social al cadrelor didactice.
„Mulţi înţeleg oarecum greşit aceste discuţii. Noi discutăm, în primul rând, despre venitul diferenţiat în funcţie de performanţă. Salariile vin într-un sistem public, salariile sunt pe grillă, ca să spun aşa, şi nu prea ai cum să le diferenţiezi.
Filosofia pe care eu o am şi, aşa cum ştiţi, în luna mai, adică nu mai este atât de mult, voi veni cu astfel de propunere, în acest raport de diagnostic şi de reforme, în care voi discuta şi despre acest lucru. Ca idee fundamentală, dacă doriţi să anticipăm unele lucruri, propunerea va fi în felul următor: Salariul de bază trebuie să aibă standarde minimale pe care trebuie să le îndeplineşti dacă este să iei salariul complet, aşa cum apare pe grilă.
Iar, pornind de la salariul pe care îl ai pe grilă, în funcţie de indicatori de performanţă, cred că ar trebui să fie două tipuri de indicatori de performanţă. Indicatori care ţin, de exemplu, de aspecte de a fi incluziv, de a lucra în activităţii dificile, în mediile rurale, sau indicatori care ţin de performanţă, succesul la bacalaureat, la examenul naţional, la olimpiade, profesorii să poată să aibă venitul diferenţiat, pornind de la salariul de bază”, a explicat ministrul, punctând că reforma nu se referă la o simplă ajustare salarială, ci la o nouă filosofie în evaluarea muncii didactice.
Potrivit viziunii prezentate, salariul de bază va fi condiţionat de respectarea unor standarde minimale, iar diferenţierea veniturilor va fi realizată în funcţie de doi indicatori principali de performanţă: cei legaţi de activitatea în condiţii dificile (precum mediul rural sau incluziunea educaţională) şi cei care reflectă succesul academic (precum rezultatele la bacalaureat, olimpiade sau examenele naţionale).
„Cred, în acelaşi timp, şi am spus-o în diverse contexte, că toţi va trebui să ne hotărâm dacă dorim să dăm un alt rol profesorului în societate şi dacă ne hotărâm, salariul trebuie regândit. Debutantul, aşa cum au propus sindicatele, ar trebuit să pornească de la nivelul salariului mediu pe economie şi discutăm de acolo celelalte modificări, în funcţie de vechime şi de grade didactice. În luna mai voi face această propunere într-o manieră mai concretă”, a adăugat acesta.
Pe lângă măsurile legate de evaluarea performanței, ministrul Educației a subliniat importanța redefinirii locului profesorului în societate. Potrivit acestuia, este necesar un consens cu privire la rolul social al cadrului didactic, iar o astfel de schimbare ar trebui să fie însoțită de o restructurare a politicii salariale. În acest context, Daniel David sprijină ideea avansată de sindicate, conform căreia salariul unui profesor debutant ar trebui să fie aliniat cu media veniturilor la nivel național.
Reorganizare și noi reglementări pentru programele universitare
Tot în cadrul declaraţiilor de joi, ministrul Educaţiei a detaliat noile măsuri privind structura învăţământului superior. Două hotărâri de Guvern au stabilit domeniile de licenţă, masterat şi doctorat, precum şi specializările şi programele aferente.
„Astfel, dincolo de aspectul tehnic, pentru studenţi, pentru viitorii studenţi, pentru părinţi, pentru societate, trebuie spus următorul lucru, ce nu se află în aceste hotărâri de Guvern nu există, din punct de vedere al acreditării legale. Aşa că nu urmaţi alte programe decât cele care se află în aceste două hotărâri de Guvern, dacă doriţi, sigur, să parcurgeţi studii superioare la nivel de licenţă sau la nivel de masterat”, a avertizat Daniel David.
Printre elementele de noutate introduse prin noile reglementări se numără specializări concepute în acord cu evoluțiile economice și sociale contemporane, cum ar fi cele din domeniul securității informatice, științei datelor, tehnologiilor pentru mobilitate sau al sistemelor autonome. La nivel de masterat, oferta academică se diversifică prin lansarea unor programe în premieră, orientate către domenii emergente, precum inteligența artificială aplicată în industrii interconectate și tehnologii sustenabile pentru reciclarea materialelor metalice.
„La nivel de masterat, pentru prima dată, în România apar programe precum inteligenţa artificială pentru industrii conectate, tehnologii sustenabile de reciclare a materialelor metalice. După cum vedeţi, sunt programe noi care corespund şi fazei prin care trecem ca civilizaţie o nouă revoluţie industrială, aşa că mă bucură că programele de licenţă şi programele de masterat sunt ancorate în această revoluţie”, a subliniat ministrul, punctând ancorarea reformelor educaţionale în tendinţele globale.
În paralel cu reforma curriculară şi salarială, Guvernul a aprobat o Ordonanţă de Urgenţă care permite ocuparea a peste 62.000 de posturi didactice în învăţământul preuniversitar şi universitar în 2025. Potrivit ministrului, procesul de ocupare începe pe 30 aprilie cu etapa de colectare a posturilor vacante, urmând ca ulterior să fie organizate concursurile.
”Începem cu 30 aprilie, cu colectarea posturilor şi după aceea, în celelalte luni, anunţarea lor şi derularea concursurilor, astfel decât din toamnă să putem să avem la clasă pentru copii, pentru elevi, să putem avea profesori”, a declarat Daniel David.
Ministerul Educaţiei lansează un plan de schimbare sistemică
Prin aceste anunţuri, Ministerul Educaţiei lansează un semnal clar privind intenţia de a transforma radical arhitectura sistemului educaţional, atât în privinţa resurselor umane, cât şi a structurii academice. Cu accent pe performanţă, relevanţă şi predictibilitate, reformele propuse de Daniel David sugerează o dorinţă de repoziţionare a şcolii româneşti în raport cu exigenţele contemporane ale pieţei muncii şi ale societăţii în ansamblu.
