Potrivit lui Daniel Funeriu, „România este un stat membru al UE şi NATO plasat în contact imediat cu surse de tensiuni geopolitice cronice şi obligat să utilizeze responsabil instrumentele tradiţionale de politică externă şi să creeze altele noi”.

„Politica externă a României se ghidează încă după ‘Pactul de la Snagov’ din 1995. E momentul să aducem la zi, în noul context geopolitic, obiectivele României”, a declarat acesta.

Obiectivul I: Consolidarea poziției strategice a României

Obiectivul I constă în consolidarea poziției strategice a României.

Pentru atingerea acestui scop, se propun mai multe direcții de acțiune: valorificarea parteneriatului strategic cu SUA pentru a transforma România într-un lider regional; promovarea țării ca un broker de pace în relațiile internaționale; aprofundarea alianțelor din UE și NATO prin alinierea intereselor comune; implicarea activă în dezvoltarea politicilor de securitate și apărare ale UE, în complementaritate cu NATO; și creșterea prestigiului internațional al României printr-o politică externă coerentă și prin diplomație culturală coordonată la nivel instituțional.

Obiectivul II: Maturizarea politicii externe faţă de Republica Moldova

Obiectivul II al programului lui Daniel Funeriu în domeniul afacerilor externe vizează „maturizarea politicii externe faţă de Republica Moldova”.

Daniel Funeriu propune o serie de măsuri pentru maturizarea relațiilor cu Republica Moldova, având ca scop consolidarea legăturilor prin politici concrete și durabile. Printre principalele idei se numără:

  • Alinierea sprijinului pentru Republica Moldova sub conceptul unui „unionism al politicilor”, care să transforme apropierea culturală și istorică în colaborări practice în domenii precum educație, cultură, dezvoltare regională, energie și antreprenoriat.
  • Sincronizarea politicilor monetare în perspectiva unei posibile adoptări comune a monedei euro.
  • Consolidarea integrării economice prin sprijinirea investițiilor românești, accesul companiilor mixte la garanții publice și stimulente pentru noi afaceri, inclusiv prin programe dedicate precum Start-up Nation „Ștefan cel Mare”.
  • Promovarea României în UE și NATO ca principal expert în relația cu Republica Moldova, cu scopul de a ocupa poziții influente în definirea politicilor celor două organizații față de Chișinău.
  • Crearea unei Uniuni a Limbii Române, după modelul olandez, pentru coordonarea politicilor lingvistice și promovarea limbii române la nivel global, printr-un Institut Unic al Limbii Române.
  • Transformarea Institutului Cultural Român într-o instituție comună româno-moldoveană – Institutul Culturii Române – pentru promovarea unitară a culturii românești.
  • Reformarea politicii de burse, prin dezvoltarea de consorții universitare, diplome duble și extensii ale universităților românești în Republica Moldova, cu scopul de a încuraja tinerii să rămână sau să revină în țară.

Obiectivul III: Extinderea influenței internaționale a României

Obiectivul III al lui Daniel Funeriu urmărește extinderea influenței internaționale a României prin promovarea intereselor naționale pe plan extern. Principalele direcții propuse sunt:

  • Ocuparea de funcții relevante în structurile UE și NATO, care să permită influențarea politicilor europene și aliate în acord cu interesele și experiența României.
  • Elaborarea de strategii regionale pe termen lung pentru zone precum Balcanii, Caucazul extins, Asia Centrală, Africa Subsahariană, Asia de Sud-Est și America Latină, considerate arii naturale sau tradiționale de influență.
  • Consolidarea rețelei diplomatice prin redeschiderea unor misiuni, susținerea diplomaților în posturi strategice și accentuarea diplomației economice ca generator de PIB extern.
  • Optimizarea funcționării Ministerului Afacerilor Externe prin creșterea bugetului, extinderea personalului, în special în domeniul consular, și motivarea celor care activează în zone dificile.
  • Creșterea semnificativă a numărului de burse universitare pentru studenți din regiuni strategice, transformând aceste burse în investiții pe termen lung și într-un mijloc de atragere a talentelor către România.

Obiectivul IV: Consolidarea rolului diplomației române în sprijinirea exportatorilor și investitorilor români

Obiectivul IV al lui Daniel Funeriu vizează consolidarea rolului diplomației române în sprijinirea exportatorilor și investitorilor români. Printre măsurile propuse se numără:

  • Stabilirea diplomației economice ca prioritate fundamentală pentru ambasadori, prin strategii clare și planuri anuale de acțiune.
  • Integrarea componentelor economice în Reuniunea Anuală a Diplomației Române, în colaborare cu Camera de Comerț și organizații antreprenoriale.
  • Organizarea de vizite externe ale Președintelui României însoțite de delegații economice și forumuri de afaceri.
  • Extinderea rețelei de atașați economici, cu birouri dedicate în zone strategice și posturi în state cu potențial economic pentru România.

Obiectivul V: Îmbunătățirea capacității diplomației române de a susține diaspora

Obiectivul V se referă la îmbunătățirea capacității diplomației române de a susține diaspora. Măsurile includ:

  • Extinderea rețelei consulare proporțional cu dimensiunea comunităților românești din străinătate.
  • Creșterea numărului de școli și instituții care predau limba și cultura română, prin acorduri bilaterale și implicarea organizațiilor românești din diaspora.
  • Susținerea antreprenoriatului românilor din afara țării prin programe care facilitează lansarea de afaceri în România.
  • Sprijinirea membrilor diasporei în obținerea de funcții politice sau administrative în țările de reședință, prin organizarea de programe de formare în domenii precum comunicarea politică și campaniile electorale.

Daniel Funeriu propune un „Decalog de politică externă”

Potrivit lui Daniel Funeriu, România nu beneficiază încă de o politică externă pe măsura potențialului și ambiției cetățenilor săi. El subliniază că, în ciuda progreselor făcute în ultimele decenii, inclusiv în cadrul Uniunii Europene, țara rămâne sub nivelul posibilităților sale.

Din acest motiv, intenționează să solicite întregului personal al Ministerului Afacerilor Externe, de la conducere până la funcționarii de rang inferior, să pună în aplicare un set clar de obiective printr-un „Decalog de politică externă”.

„1. Să aducă politica externă a României la nivelul de performanţă al economiei naţionale. În absolut necesar ca diplomaţia noastră trebuie să se pună în serviciul expansiunii internaţionale a companiilor româneşti.
2. Să trateze diaspora noastră ca parte integrantă a naţiunii române, protejându-i drepturile şi sprijinind, unde şi când va fi cazul, procesul de repatriere a celor care doresc să revină în România.
3. Să aducă relaţia economică cu SUA la nivelul raporturilor noastre politice şi din domeniul securităţii, promovând Statele Unite ca principal investitor străin în România, cu precădere în domeniul tehnologiilor de vârf.
4. Să facă din Republica Moldova o prioritate, oriunde ar servi România ca diplomaţi. Republica Moldova trebuie adusă rapid la acelaşi nivel de dezvoltare şi prosperitate ca România, activând toate instrumentele de sprijin româneşti şi europene disponibile.
5. Să crească exponenţial influenţa României în vecinătate. Ţara noastră este azi economia cea mai importantă din regiunea sa geografică şi, prin urmare, trebuie să devină statul cel mai relevant din Europa de Sud-Est, de la Dunăre la Egee, şi de la Marea Neagră la Marea Adriatică.
6. Să contracareze influenţa nocivă a Rusiei, în toate spaţiile de interes pentru noi şi aliaţii noştri, şi să aducă o contribuţie relevantă la găsirea unei păci juste şi durabile a războiului din Ucraina. În egală măsură, să asigure participarea ţării noastre la procesul de reconstrucţie şi de consolidare democratică a Ucrainei, pe măsura efortului de sprijin făcut de România de la începutul invaziei ruse.
7. Să contribuie la definirea viitorului Uniunii Europene, înţeleasă ca un pol geopolitic autonom şi ca o sursă de standarde economice, sociale şi politice pentru întreaga lume. UE se găseşte azi la o răscruce, iar România are vocaţia şi răspunderea de a contribui la reprofilarea globală a Europei.
8. În interiorul NATO, să devină un stâlp al securităţii euroatlantice, un bastion al contracarării revizionismului rusesc şi un producător relevant de arme şi de soluţii de securitate.
9. Să revină, cu un activism regăsit, în spaţiile de prezenţă şi influenţă tradiţionale ale României: Orientul Mijlociu, Magreb şi Africa. Intensificând politica de burse, dinamizând exporturile şi consolidând investiţiile noastre în regiune, România trebuie să îşi refacă reţelele de prestigiu şi influenţă din aceste spaţii.
10. Să beneficieze, prin parteneriatele strategice existente şi prin unele noi, de ponderea economică şi de relevanţa economică sporită ale Asiei şi Americii Latine, înţelese în egală măsură ca pieţe de expansiune pentru companiile noastre şi ca surse de investiţii străine în România”.