‘În majoritatea ţărilor din Europa (care sunt ţări de origine a grupurilor bancare ce deţin subsidiare şi sucursale la noi) băncile sunt angrenate în procese de dezintermediere, manifestând o puternică aversiune la risc, gospodăriile sunt înclinate mai mult spre economisire şi nu apelează la împrumuturi, firmele deţin lichiditate importantă din care se autofinanţează numai pentru activităţi curente, neefectuând programe de investiţii şi modernizări, politicile fiscale au un puternic impact negativ asupra creşterii PIB-ului. Cum mai putem vorbi în acest mediu macroeconomic de o politică monetară efectivă şi eficientă?’, se arată în document

Potrivit acestuia, într-un asemenea mediu macroeconomic, activitatea BNR şi în special politica monetară se va confrunta cu noi provocări.

‘În primul rând, este posibil ca nevoia de lichiditate din sistem să crească, ceea ce înseamnă că BNR va continua să facă un management activ, uneori foarte activ, al lichidităţii şi probabil să aibă o poziţie de creditor net pe piaţa monetară. Modificările de prezenţă a băncilor comerciale pe piaţa monetară, ca şi modul de distribuire inegală a lichidităţii în sistem (şi a colateralului) vor continua să necesite prezenţa activă a băncii centrale pe piaţă. Reaşezarea lichidităţii pe piaţa monetară va determina şi necesitatea unei repoziţionări a Trezoreriei statului, cu privire la managementul datoriei publice’, informează documentul BNR.

În al doilea rând, spune documentul elaborat de oficialul BNR, politica monetară va continua să aibă în vedere realizarea stabilităţii preţurilor şi a stabilităţii financiare, printr-o corelare strânsă şi proactivă cu celelalte politici macroeconomice, prin realizarea acelui echilibru al unui mix de politici care permite alocarea optimă a resurselor în economie şi realizarea creşterii economice durabile, sustenabile şi incluzive.

În ultimii ani, BNR a reuşit să obţină un nivel situat sub ţinta propusă de inflaţie doar o singură dată. Însă regimul de ţintire a inflaţiei înregistrează succes de câte ori rata inflaţiei se află pe un trend descendent consolidat pe perioada lungă şi nu are variaţii. În condiţiile în care economia va înregistra un nivel mic de creştere pe termen mediu, chiar sub potenţial, nivelul inflaţiei la final de an ar putea fi mai mare decât ţinta pentru că viteza de realizare a ajustărilor structurale în economia noastră este foarte mică’, se mai spune în prezentare.
Sursa: Agerpres