Darea în plată e la un vot distanţă, în Camera Deputaţilor, să devină lege. Proiectul a fost aprobat, săptămâna trecută de Senat, incluzând programul Prima Casă, însă excluzând împrumuturile mai mari de 150 de mii de euro. Bancherii încă mai aşteaptă şi alte îmbunătăţiri.
În ciuda avertismentelor venite din partea Ministerului de Finanţe, senatorii au menţinut programul Prima Casă în legea dării în plată
„Dacă acest program nu este exceptat, am fi în situaţia în care ANAF ar executa 50% iar banca 50%, adică ceva imposibil. Se va compromite însuşi scopul social al programului Prima Casă. Există riscul ca statul să fie acţionat în judecată la Tribunale internaţionale. Mai există şi riscul ca, din cauza unor percepţii negative şi o posibila re-evaluare a agenţiilor de rating, toate vor avea un impact direct asupra bugetului de stat. Aş dori să fie menţionat şi Raportul CE care atrage atenţia asupra riscurilor“, a spus Enache Jiru, secretar de stat în Finanţe, în plenul Senatului.
Ce modificări vor băncile
Consiliul Patronatelor Bancare din România a trimis senatorilor, înainte de vot, o scrisoare deschisă în care avertizau cu privire la riscurile aplicării legii, din perspetiva lor.
„Principiile pe care le avem în vedere se bazează, inclusiv prin prisma propunerilor pe care le-am avansat deja din partea comunității bancare, pe o flexibilizare semnificativă în abordare. Vrem o lege care să protejeze în mod precis și exclusiv clienții care, din diferite motive, pot fi considerați cazuri sociale“, se arată în scrisoarea trimisă de instituţiile de credit. Băncile mai vor includerea unor condiții care să asigure faptul că beneficiarii legii sunt clienți de bună credință care au achiziționat o casă în care locuiesc.
„De asemenea, considerăm că nu trebuie neglijat impactul economic estimat de experții și analiștii financiari care au identificat o serie de efecte negative semnificative ale Legii Dării în plată, în forma sa curentă: de la limitarea accesului la creditare a populației – în special a tinerilor, la scumpirea creditării imobiliare și impactarea negativă a întregii economii românești (piața imobiliară, sectorul de construcții, sectoarele conexe), sau chiar efecte de natura social-demografică“, se mai arată în acelaşi document.
Ce spun iniţiatorii
Daniel Zamfir, iniţiatorul acestui proiect a dat o replică dură băncilor. „Scopul nostru a fost să scoatem o lege dreaptă, nici de stânga, nici de dreapta. Nu e o lege împotriva băncilor, ci una care să aducă un echilibru între bănci şi clienţi. Principiul legii este acelaşi pe care deja l-aţi votat, cel de împărţire a riscului între client şi bancă“, a declarat Zamfir în Senat.
„BNR nu se mai opune aplicării legii la creditele în stoc. Domnul Georgescu a spus că are mandat expres să renunţe la acest amendament. Din păcate, s-a acceptat un amendament care va reduce mult sfera de adresabilitate a legii : plafon de 150 de mii de euro. E o greşeală, întrucât introduce o discriminare nepermisă care îl va face atât pe cel care are o datorie de 151 de mii de euro, cât şi pe cel care are o datorie de 300 de mii de euro, să atace legea la Curtea Constituţională, după ce va fi declanşat un proces contra băncii. Or, eu am vrut ca legea să fie simplă şi să nu necesite acţiuni în instanţă“, a notat avocatul Gheorghe Piperea pe pagina sa de Facebook, care l-a ajutat pe deputatul Zamfir să redacteze proiectul de lege.
Cine sunt beneficiarii
Potrivit statisticilor Băncii Naţionale, numărul debitorilor cu credite denominate în franci elveţieni s-a redus la finele anului trecut la 61.833 persoane, de la 75.412 câte erau în luna noiembrie 2014. Din totalul de credite în franci elveţieni aflate în stoc spre finele anului trecut, 10.651 sunt împrumuturi restructurate. Aproape jumătate din numărul creditelor contractate în franci sunt de nevoi personale, mai arată datele BNR. În noiembrie 2015, datele BNR arătau ca debitorii în franci elveţieni cu credite imobiliare reprezentau aproximativ 25% din total.