Legea Dării în Plată face coadă la birourile notarilor și avocaților care sunt solicitați de mii de români să îi consilieze în a preda cheile apartamentelor instituțiilor de credit cu care au încheiat contract în anii trecuți. Dacă inițiatorii legii au anunțat că toate costurile procedurii nu ar trebui să depășească 4.000 de lei, situația este de fapt alta.

Impozitul pe care îl datorează aceștia statului, pentru cedarea locuinței aproape că triplează suma. Inițiatorii legii nu au inclus în document și o exceptare de la Codul fiscal pentru plata impozitului, care ar fi rezolvat problema, spun oficialii ministerului de Finanțe. Astfel, impozitul se va calcula la valoarea soldului rămas, nu la valoarea actual de piață a imobilului.

Costuri triplate

„Pentru un apartament în valoare de 24.710 euro, conform expertizelor notariale, impozitul de 2% ar fi de 2.217 lei. Împreună cu taxele notariale şi celelalte taxe percepute, debitorul ar ajunge la un cost de 4.100 lei. Pentru acelaşi apartament, cu un sold al creditului de 80 de mii de franci elveţieni, impozitul ar fi de 6.477 lei, iar taxele locale ar ajunge la 10.900 de lei“, a explicat avocatul Alexandra Burada.   „Asociația utilizatorilor de servicii financiare a trimis către ministerul de Finanțe o solicitareprin care cere ca darea să se calculeze la valoarea de piață. Astfel costurile nu ar depăși 4.000 de lei. Solicitările sunt multe. Noi avem 100 de cereri în curs de procesare dintre care 20 au fost transmise déjà instituțiilor de credit“, a declarat avocatul Alexandra Burada.  Potrivit acesteia, cererile sunt adresate către instituții de credit precum Credit Europe Bank, Bancpost, Raiffeisen Bank, Piraeus Bank și Banca Românească.

Gabriel Biriș, secretarul de stat din ministerul Finanțelor, a declarat pentru Capital că, în acest caz, se aplică legile în vigoare fără să răspundă dacă acest articol din Codul fiscal, introdus în 2007, ar putea fi modificat de minister, pentru clienții care vor să își dea casa în plată. Potrivit unor surse guvernamentale, Finanțele nu au în gând să elaboreze o ordonanță de urgență pentru modificarea Codului fiscal, în așa fel încât costurile fie să se reducă fie să se elimine pentru clienții care intră sub incidența legii dării în plată.

Raportările băncilor

La solicitarea Capital, reprezentanţii BCR ne-au explicat că după prima zi de când Legea a intrat în vigoare, 13 mai, s-au înregistrat 10 notificări, iar unele dintre ele au fost invalide.  Totodată, la UniCredit Bank au fost trimise şase notoficări până în data de 16 mai 2016. Celelalte instituții de credit contactate au refuzat să ofere răspuns cu privire la acest subiect. În acestmoment, băncile fac o analiză a portofoliului de credite ipotecare pe care îl dețin pentru a stabili valoarea provizionelor pe care ar ruma să le constituie. Banca națională a avertizat că, din această cauză, se pune în pericol stabilitatea sistemului bancar, în condițiile în care este amenințată solvabilitatea mai multor bănci.
Legea dării în plată a  intrat în vigoare pe 13 mai. De atunci, debitorii care au probleme la plata ratelor la credite imobiliare se pot prezenta pentru cedarea bunului.

Darea în plată  permite închiderea unui credit ipotecar prin predarea imobilului ipotecat către creditor. Instituțiile de credit pot acționa în instanță clientul, după primirea notificării, invocând principiul retro­activității al legii.

10.900 de lei este suma pe care ar trebui să o plătească un client pentru a da în plată un apartament cu 2 camere dintr-un bloc vechi