Vladimir Putin spera ca invadarea Ucrainei să destrame NATO, numai că alianța s-a revigorat, iar acum este pe cale să se extindă. Asta reamintește faptul că extinderea acestui bloc este riposta dată agresiunii ruse și nicidecum cauza ei.

Săptămâna trecută premierul finlandez Sanna Marin a declarat că în următoarele săptămâni guvernul de la Helsinki va decide dacă va depune cererea de aderare la NATO. Parlamentul țării urmează să dezbată problema în cursul acestei săptămâni. Se pare că și Suedia vecină ar urma să depună o cerere și, potrivit presei locale, guvernul de la Stockholm ar putea adera peste câteva luni, scrie WSJ. 

Rusia nu vede asta cu ochi buni.

“Dacă Suedia și Finlanda aderă la NATO, lungimea frontierei terestre a alianței cu Rusia va depăși dublul celei actuale”, a declarat, săptămâna trecută, fostul președinte rus, Dmitri Medvedev. El a avertizat că Rusia va riposta mobilizând “rachete Iskander, armament de mare viteză și vase cu încărcătură nucleară care se vor afla doar la o jumătate de braț de casele lor”. Asemenea amenințări motivează și mai mult aderarea.

Suedia și Finlanda sunt membre ale Uniunii Europene, dar, ca țări care de-a lungul istoriei au fost neutre, ele au preferat să păstreze o anume distanță față de NATO. Ani în șir doar aproximativ o treime dintre suedezi au dorit aderarea, iar finlandezii s-au arătat chiar mai sceptici. Dar sprijinul față de aderare a crescut în urma invaziei. Potrivit unui recent sondaj, peste două treimi din finlandezi și-au exprimat sprijinul.

Senatul SUA va trebui să aprobe aderarea

O parte din elita suedeză și din cea finlandeză se arată mai ezitantă. Luna trecută premierul suedez, Magdalena Andersson, a dat de înțeles că “aderarea la NATO ar destabiliza și mai mult această parte a Europei și ar spori tensiunile”. Mulți politicieni finlandezi s-au împărțit și ei în două tabere. Dar populația vede distrugerea Ucrainei și se gândește că și ea ar putea păți același lucru. Democratice fiind, guvernele vor trebui ca, în cele din urmă, să reflecte voința populației.

Finlandezii și suedezii înclină spre alianță din cauză că, în opinia lor, asta ar fi calea cea mai bună spre o pace îndelungată. Statele baltice știu că ar fi și mai amenințate dacă nu ar fi aderat la NATO. La fel cred și polonezii.

Senatul SUA va trebui să aprobe aderarea, având în vedere că opiniile aprobatoare sunt predominante. Dezbaterile ar trebui să fie instructive, iar o anume opoziție s-ar semnala doar din partea unui grup mic dar insistent din aripa izolaționistă a Partidului Republican. În 2019, senatorii Rand Paul și Mike Lee au fost singurii care au votat împotriva aderării Macedoniei de Nord la alianță și, de această dată, lor li s-ar putea alătura și o serie de senatori din tabăra lui Trump.

Și totuși, Finlanda și Suedia nu vor fi niște membri neînsemnați ai alianței. Poziția lor strategică din Marea Baltică ar putea deveni de primă importanță în eventualitatea unui conflict cu Rusia. Din punct de vedere militar, Finlanda „își arată deja mușchii”, iar bogata Suedie își poate permite să respecte cheltuielile anunțate din sectorul apărării. O Europă mai capabilă să se apere singură e în interesul americanilor.

Unii conservatori susțin că Washingtonul trebuie să-și concentreze atenția mai mult asupra Chinei și a Pacificului și să-și ia mai puține angajamente noi în privința securității Europei. Cu toții dorim să se facă mai mult pentru a da China înapoi. Dar guvernanții de la Beijing și de la Moscova conlucrează, iar Statele Unite vor avea nevoie de aliați din ambele zone ca să-i facă să dea înapoi. O agresiune de succes a unuia dintre aceste state revanșarde îl încurajează și pe celălalt să facă la fel.

Indiferent de ce ar face NATO, Statele Unite vor trebui să cheltuiască mai mult pentru apărare. Aderarea Suediei și Finlandei echilibrează din greutățile înfruntării Rusiei și reduce riscurile unui război.