Tranzitia la economia de piata are asupra populatiei efecte comparabile cu cele ale unui razboi. Nu numai in Romania, dar si in tarile din jur, sporul natural al populatiei a fost negativ in ultimii ani (Ungaria -3,8‰, Cehia -2,1‰, Slovacia -0,4‰, Romania -1,9‰.
Aceasta se datoreaza efortului de adaptare la noul stil de viata, care produce o crestere a mortalitatii, exprimata prin rata mortalitatii (numar de cazuri la 1.000 locuitori): Ungaria – 13,7‰, Cehia – 10,9‰, Polonia – 9,8‰, Romania – 12,4‰, cat si printr-o scadere a natalitatii, exprimata prin rata natalitatii (numar de nasteri la 1.000 locuitori: Ungaria – 9,9‰, Cehia – 8,8‰, Slovenia – 9,1‰, Polonia 10,7‰, Romania 10,5‰).
Si „piramida varstelor”, prezentata alaturat, surprinde acest fenomen, „decimarea” populatiei in ultimii ani de o maniera comparabila cu cea produsa in timpul celui de-al doilea razboi mondial, in urma cu peste 50 de ani.
Rezultatul este scaderea absoluta a populatiei Romaniei, incepand cu anul 1992, cauzata, asa cum aratam, atat de sporul natural negativ, cat si de migratia externa, care are o valoare medie anuala de circa 20.000 de persoane, dupa un maximum in anii 1990-1991. Si in anul 1998 indicatorii demografici uzuali – rata natalitatii, rata mortalitatii, sporul natural – au ramas la niveluri foarte scazute, nemaiintalnite in perioada postbelica. Rata natalitatii a fost, in primele noua luni din 1998, de 9,2% in mediul urban si 12,8% in mediul rural, tara noastra situandu-se printre tarile cu natalitate scazuta. Ingrijorator este faptul ca avortul a ramas principalul mijloc de control al dimensiunii familiei, marind, in timp, riscul imbolnavirilor. Lipsa de preocupare, aproape totala, pentru educatia pe probleme de planificare familiala face ca sa ne situam printre primele tari din Europa ca numar de avorturi.
In acelasi sens pledeaza faptul ca cele mai inalte rate ale natalitatii se inregistreaza in judetele cu largi zone defavorizate: Suceava, Botosani, Iasi, Vaslui.
Rata cea mai inalta de mortalitate generala se intalneste, de asemenea, in zone cu un indice foarte scazut al dezvoltarii (vezi Carta Verde) cum sunt judetele Giurgiu si Teleorman (peste 14%, fata de media de 11,9% – rata medie a mortalitatii pe tara in 1998).
In primele noua luni ale anului 1998, sporul natural este in continuare negativ, excedentul deceselor asupra nascutilor vii fiind de 17.000 persoane, respectiv o rata negativa, de -1,1‰. Insa pentru prima data dupa 1995 se constata un spor natural pozitiv in mediul urban, anihilat insa de rata ridicata a mortalitatii in mediul rural 15,1%.
Desi Romania se situeaza inca in randul tarilor europene cu o nuptialitate ridicata, numarul de casatorii in 1997 si 1998, raportat la 1.000 de locuitori, este cel mai mic inregistrat in acest secol in Romania, de 6,2‰ – medie pe tara. Varsta medie la casatorie este pentru barbatii de 28 de ani, iar pentru femei – 24 de ani si jumatate.
Divortialitatea, adica numarul de divorturi la 1.000 de locuitori (sau 1.000 de casatorii) este apreciata ca scazuta in Romania, fata de restul continentului: 1,75 divorturi la 1.000 de locuitori sau 240 divorturi la 1.000 de casatorii. In mediul urban, raportul divorturi/casatorii a fost de 1:3, iar in mediul rural, 1:7.
Si in Romania, ca si in celelalte tari europene, exista o tendinta, pe termen lung, de imbatranire a populatiei, fenomen mai intens in mediul rural. Varsta medie a populatiei tarii a crescut in ultimii ani de la 35,7 ani in 1992, la 36,5 ani la 1 ianuarie 1998, mentinandu-se ascendentul feminin de 37,7 ani fata de 35,5 ani la populatia masculina. Populatia rurala are o varsta medie de 38,5 ani, cu 3,6 ani mai mare decat media de varsta in mediul urban.
Distributia urban/rural pe grupe de varsta evidentiaza un fenomen interesant. Daca grupele de varsta pana la 25 de ani sunt preponderente in mediul rural, la grupele intre 25-55 de ani, peste 60% din populatie devine urbana, pentru ca la grupele de varsta de dupa 55 de ani sa creasca din nou ponderea populatiei rurale la peste 60%. Studiul fenomenelor demografice constituie in orice tara un instrument de cea mai mare insemnatate pentru politicile economice si sociale, mergand chiar pana la nivel de firma. (Dotari cu bunuri de consum, locuinte, turism s.a.m.d.).
Interesant este si faptul ca daca migratia interna inainte de 1989 se desfasura dupa principiul „destinatia este mai dezvoltata economic decat originea”, principalele fluxuri se desfasoara in prezent in sens invers. Astfel, fluxul migratiei urban-rural avea o pondere de 26,8% la inceputul anului 1998, rata stabilirii domiciliului in mediul rural depasind-o pe cea din mediul urban.
Pe sexe, se constata mentinerea modelului cultural conform caruia noul cuplu, la casatorie, se stabileste in localitatea ginerelui, si nu in cea a miresei. Peste 60% dintre femeile care si-au schimbat domiciliul in mediul rural au fost din grupa de varsta 15-24 de ani.
Exista si un flux de revenire din urban in rural, in zonele periurbane Bucuresti, Cluj, Iasi.