Vladimir Putin se află într-o situație economică din ce în ce mai complicată, iar războiul din Ucraina pare să aibă consecințe semnificative asupra economiei rusești. Conform unor analize recente, presiunile externe și interne ar putea determina Kremlinul să reevalueze strategia militară, luând în considerare o eventuală încheiere a conflictului în următorii ani.
Putin ar putea fi constrâns să încheie conflictul militar
Economia rusă trece printr-o perioadă de dificultăți mai mari decât s-ar putea observa la prima vedere. Economistul Anders Åslund a declarat că, din cauza acestor provocări economice, Putin ar putea fi constrâns să încheie conflictul militar până în 2025, conform unui articol publicat de Fortune.com.
„Între timp, rezervele lichide din fondul național de avere al Rusiei s-au redus la 55 de miliarde de dolari – sau 2,8% din PIB. – din martie 2024, de la un vârf de 183 de miliarde de dolari în 2021, iar cea mai mare parte a restului a fost investită și nu este lichidă.
Din cauza acestor constrângeri, Rusia a fost nevoită să-și limiteze deficitul bugetar anual la 2% din PIB pe an de la invazia sa pe scară largă (2022-24). Cu un PIB de 1,9 trilioane de dolari , astfel de deficite costă aproximativ 40 de miliarde de dolari pe an, ceea ce înseamnă că rezervele de stat ar trebui să se epuizeze anul viitor, după cum a indicat Budanov. Deși Rusia își mărește impozitele pe venitul personal și corporativ , acest lucru nu va ajuta prea mult într-o economie stagnată, iar guvernul nu poate vinde multe obligațiuni pe plan intern.”, scrie Åslund.
Informațiile privind posibila intenție a Kremlinului de a pune capăt războiului au apărut după ce serviciile de spionaj ucrainene au descoperit documente rusești care evidențiază presiuni economice și financiare tot mai crescute.
„La Conferința strategică pentru Europa de la Yalta de la Kiev din 14 septembrie, Kyrylo Budanov, un general ucrainean, a raportat că serviciile de informații militare ucrainene au obținut documente rusești care sugerează că Kremlinul dorește să dea în judecată pentru pace la sfârșitul anului 2025 din motive economice. Indiferent dacă este adevărat sau nu, acest scenariu ar avea sens. Obstacolele financiare, tehnologice și demografice cu care se confruntă economia rusă sunt mai formidabile decât se înțelege în mod obișnuit, iar războiul lui Putin a făcut deja istorie atât pentru cruzimea, cât și pentru prostia sa.
Indiferent de rezultatul pe câmpul de luptă, Rusia va fi cel mai mare învins. Războaiele sunt costisitoare, iar economia rusă a crescut cu doar 1% pe an, în medie, de când a ocupat ilegal teritoriul ucrainean în 2014”, a mai declarat Anders Åslund.
Într-o analiză detaliată, Åslund a subliniat impactul semnificativ al sancțiunilor impuse de Occident și al regresului tehnologic asupra economiei Rusiei, afirmând că țara se îndreaptă către o perioadă de stagnare.
„Sancțiunile tehnologice occidentale continuă să muște și ele. Nu numai că Rusia este extrem de izolată, dar emigrarea în masă a tinerilor săi educați, represiunea asemănătoare sovietică și cleptocrația lui Putin i-au agravat înapoierea tehnologică.”
Impactul sancțiunilor asupra economiei rusești
Potrivit economistului, sancțiunile occidentale reduc anual PIB-ul Rusiei cu aproximativ 2%-3%.
„Situația se va înrăutăți pentru Putin și poate îi va bloca campania de agresiune împotriva Ucrainei. (…) Părerea mea este că actualul regim de sancțiuni reduce cu 2-3% din PIB în fiecare an, condamnând Rusia la aproape stagnare. Mai mult, situația se va înrăutăți pentru Putin, poate chiar împiedicând campania sa de agresiune împotriva Ucrainei.”, a avertizat Åslund, subliniind dificultățile cu care se confruntă Kremlinul.
O altă descoperire importantă se referă la „inflația ascunsă” din Rusia, provocată de sancțiuni, care a determinat guvernul să recurgă la rezervele financiare pentru a face față cheltuielilor. Kremlinul a încercat să limiteze deficitul bugetar la 2% din PIB, ceea ce ar echivala cu aproximativ 40 de miliarde de dolari, dar rezervele din fondul național au scăzut la 55 de miliarde de dolari în martie 2024.
O situație financiară critică
Åslund a subliniat că aceste rezerve ar putea fi complet epuizate până anul viitor, lăsând Rusia într-o situație financiară extrem de complicată. De asemenea, regresul tehnologic al Rusiei contribuie la deteriorarea economică.
„Singurele sectoare ale economiei ruse care sunt în creștere sunt infrastructura militară și aferentă, unde companiile de stat vând statului la prețuri administrate (probabil umflate). Restul economiei este în cel mai bun caz plat.”
Sancțiunile impuse de Occident au restricționat accesul la echipamente avansate, iar invazia Ucrainei a dus la un exod de creiere, mulți cercetători alegând să părăsească țara. Acest exod subminează capacitatea Rusiei de a inova și de a rămâne competitivă la nivel internațional.
Problemele din sectorul militar
Un alt sector afectat semnificativ de conflict este cel al exporturilor de armament, care au scăzut drastic din cauza necesităților urgente de pe frontul din Ucraina. Mașina de război a lui Putin se confruntă, de asemenea, cu o lipsă acută de forță de muncă, datorată exodului rușilor și pierderilor umane importante suferite în timpul conflictului.
„Exporturile de arme ale Rusiei s-au prăbușit, pentru că are nevoie de toate pentru uz propriu. Spre rușine, Kremlinul a fost forțat să importe obuze de artilerie de la vecinul său și mai înapoiat, Coreea de Nord. În timp ce producția Rusiei a continuat, armele sale s-au dovedit sub standardele. Merită să ne amintim că producția de arme a Germaniei naziste a atins apogeul în iulie 1944, în ciuda lunilor de intense bombardamente occidentale. În cele din urmă, calitatea, nu cantitatea, poate face diferența.1
Putin ramane si el fara soldati. SUA estimează că 120.000 de soldați ruși au fost uciși și alți 180.000 au fost răniți.”
Aceste dificultăți fac dificilă mobilizarea de noi soldați, limitând astfel capacitatea armatei ruse de a susține operațiuni pe termen lung. Åslund estimează că, în acest an, Rusia va cheltui aproximativ 190 de miliarde de dolari pentru război, ceea ce reprezintă 10% din PIB.
Previziuni economice îngrijorătoare
Institutul pentru Economiile Emergente al Băncii Finlandei a publicat recent un raport care prezice o încetinire dramatică a creșterii economice a Rusiei în anii următori. Raportul arată că, în 2025 și 2026, creșterea economică a Rusiei ar putea scădea la doar 1%, comparativ cu 3,5% în acest an. Această încetinire economică este atribuită în principal investițiilor masive în sectorul militar și imposibilității de a accesa tehnologii avansate. De asemenea, raportul subliniază că „condițiile din economia de război a Rusiei s-ar putea schimba brusc” din cauza lipsei de forță de muncă și incapacității de a achiziționa echipamente noi din Occident.
