Băncile vând creditele neperformante pentru a tăia costurile cu provizioanele. Câteva demersuri au fost însă oprite de autorităţi din cauza riscurilor legate de protecţia datelor personale ale clienţilor.
Înmulţirea rău-platnicilor şi creşterea sumelor restante la rambursarea împrumuturilor obligă băncile să pună mai mulţi bani în contul provizioanelor pentru a acoperi pierderile înregistrate pe acest segment. Una din metodele prin care băncile scapă de constituirea unor provizioane substanţiale este vânzarea creditelor neperformante. Avansul rapid al restanţelor la împrumuturi a adus şi primele exporturi de creanţe în afara ţării, dar în cadrul grupurilor bancare.
Credit Europe Bank a exportat creanţe în valoare de circa zece milioane de euro către o firmă din Dubai – Credit Plus, potrivit oficialilor băncii. Primul portofoliu de creanţe a fost cesionat în luna august, iar al doilea, în această lună. Firma care a preluat creanţele face parte tot din grupul Credit Europe Bank, dar are ca principală misiune administrarea portofoliilor de credite neperformante.
Chiar dacă acum datorează bani firmei din Dubai, de colectarea datoriilor pe care le-au acumulat foştii clienţi ai băncii se va ocupa tot o firmă din România – Colectarea Recuperare Creanţe CRC. La acestă societate, grupul turc Fiba, care este şi acţionarul Credit Europe, deţine 99,99% din acţiuni, potrivit informaţiilor disponibile la Registrul Comerţului.
Exportul creanţelor poate implica şi transferul datelor personale ale clienţilor, pentru care în cazul statelor care nu oferă acelaşi nivel de protecţie ca România trebuie să se obţină aprobarea Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal. În această categorie de state intră şi Emiratele Arabe Unite. Câteva din măsurile pentru protecţia datelor personale vizează limitarea accesului la acestea la câţiva angajaţi ai firmei care le stochează, pe bază de parole.
În cursul anului trecut şi anul acesta, Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal a primit şapte cereri de la bănci pentru a transmite astfel de date în state care nu oferă acelaşi nivel de protecţie ca România. Niciun transfer nu a fost însă aprobat, potrivit şefei biroului juridic şi de comunicare al Autorităţii, Alina Săvoiu.
Potrivit site-ului Autorităţii, o altă instituţie de credit care a cedat clienţi către companii din grupul din care face parte este OTP. Banca a transferat către OTP Financing Solutions BV (din Olanda) date privind creanţele sale faţă de clienţii transferaţi acestei societăţi. Transmiterea datelor ar putea indica şi cesionarea unor creanţe, însă oficialii băncii nu au oferit detalii pe această temă. Societatea grupului OTP din Olanda intră sub prevederile supravegherii consolidate de către Autoritatea Financiară de Supraveghere din Ungaria, potrivit unei decizii publicate de aceasta în acest an.
Provizioanele, în vizorul BERD şi FMI
Instituţiile de credit din Europa emergentă au folosit lacunele din reglementări pentru a constitui provizioane cât mai lent posibil în acest an, au avertizat oficialii FMI şi BERD. Aceasta înseamnă că doar câteva dintre acestea vor raporta pentru 2009.
O astfel de atitudine poate duce, însă, la menţinerea unor credite neviabile pe termen lung, potrivit analistului FMI Christoph Rosenberg. „Există suspiciunea că băncile «reînnoiesc» împrumuturile. Urmărim cu atenţie această evoluţie“, a afirmat Rosenberg. Într-un raport publicat recent, analiştii BERD afirmă că, în afară de Kazahstan, împrumuturile neperformante au rămas sub nivelurile de 30-35% din totalul împrumuturilor şi că există posibilitatea ca ponderea acestora să fie subestimată de cifrele oficiale.
În România, creditele restante au crescut rapid în ultima perioadă, dar nu au sărit de 1,09% din totalul împrumuturilor. Rata riscului de credit, calculată ca expunere neajustată a băncilor pe credite cu restanţe sau clasificate ca pierdere, raportate la volumul total de împrumuturi, a ajuns la 13,33% în august 2009 faţă de 4,93% în august 2008. Provizioanele băncilor s-au dublat, ajungând la aproape 13 miliarde lei.
13,33% era rata riscului de credit la sfârşitul lunii august, potrivit datelor publicate de BNR
