Artiştii şi designerii le fac concurenţă sociologilor într-un mod mai creativ şi mai eficient, folosindu-se de reprezentări vizuale ale datelor şi informaţiilor de orice tip.
Vizualizarea de date este cea mai bună metodă atunci când vrei să priveşti un lucru sau un fenomen din altă perspectivă, reprezentând informaţia abstractă într-o formă schematică ce ar putea indica şi variabilele acelor itemi de informaţie.
Pentru a scoate la suprafaţă noi aspecte ale unor infomaţii sau date, vizualizarea presupune o abordare estetică şi una funcţională. Cel mai simplu exemplu de vizualizare este „tag cloud”-ul, care îţi arată, în timp real, evoluţia preferinţelor oamenilor pentru anumite „cuvinte-cheie”. Ele indică trendul Internetului, curentele de gândire, preocupările publicului, te pot ajuta să te descurci mai uşor când navighezi.
Un exemplu mai complex ar putea fi proiectul regizorului şi muzicianului Kenji Williams, Bella Gaia, un „atlas viu” al globului pământesc în format video, care arată, prin mijloace vizuale creative, felul în care planeta se modifică, sub multiple aspecte: geografic, climacteric, sociologic etc.
Filmul de 45 de minute este, de fapt, o imagine a planetei Pământ pe care sunt proiectate imagini 3D care ilustrează, de exemplu, consumul de petrol, topirea gheţarilor, rata şomajului sau traficul aerian, într-o formă vizuală care scoate la lumină particularităţi noi ale acestor date.
Informaţia este o formă de poluare
Dacă tabelele grafice şi alte forme învechite de reprezentare a informaţiei erau realizate de sociologi, artiştii vizuali sunt cei care au explorat potenţialul vizual al informaţiei, ajungând să facă adevărate opere de artă din statistici.
Aaron Koblin este cel mai cunopscut dintre ei, pentru că a fost unul dintre primii care au lucrat cu reprezentarea de date, expoziţia care l-a propulsat pe piaţa internaţională fiind chiar „Design and the Elastic Mind” la MOMA (The Museum of Modern Art), unde expune „patternuri de zbor” transformate, cu ajutorul limbajului de programare Processing, în imagini coerente artistic.
„În munca mea adun date sociale sau legate de infrastructură pentru a examina trendurile culturale şi tiparele emergente. Datele sunt o formă de poluare în era informaţională şi spun multe despre propriile noastre vieţi”, spune artistul într-o conferinţă din Lisabona, anul acesta. Din punctul său de vedere, aceste imagini şi filme ne ajută să avem o privire de ansamblu şi să vedem sensul lucrurilor într-o perioadă în care suntem suprasaturaţi de informaţie.
Aplicaţii în business
Nu artiştii sunt cei care au cea mai mare nevoie de aceste grafice. Ei le fac din pură curiozitate artistică sau pentru a scoate la iveală realităţi ignorate. Marile companii sunt cele care operează cu grafice informaţionale atunci când îşi construiesc strategia pe termen lung. Trusturile de presă sunt primele care ar beneficia de proiectul artiştilor de la laboratorul „Density Design”, care arată felul în care atenţia media remodelează spaţiul urban şi oraşul sau al artiştilor care fac grafică din evoluţia convorbirilor telefonice.
Clienţii ar putea primi, în loc de desfăşurătorul lunar neinteligibil, o expresie grafică a propriului consum, orele la care sună cel mai des, persoanele cu care comunică mai mult timp la telefon, astfel încât să-şi poată alege cea mai bună variantă de abonament. Practic, orice tip de business poate folosi vizualizarea de date pentru a analiza piaţa, evoluţia propriei afaceri, să stabilească tiparele şi tendinţele în cadrul companiei sau orice presupune analiza de informaţii.
