Datoria externă a României a crescut în ianuarie-septembrie cu 4,82 miliarde de euro. Raport BNR
Totodată, datoria administraţiei publice s-a ridicat la 55,2 miliarde euro, în scădere cu 3,5 miliarde euro faţă de nivelul atins la 31 decembrie 2021.
„Evoluţia stocului titlurilor de natura datoriei emise de Administraţia publică a fost determinată de emisiuni noi în valoare de 8,4 miliarde euro, de răscumpărări de 1,9 miliarde euro, de influenţa variaţiei cursului de schimb de 1,2 miliarde euro, precum şi de influenţa negativă de aproximativ 13 miliarde euro, rezultată din scăderea preţurilor acestor instrumente şi de alte operaţiuni pe piaţa secundară”, este scris în raportul publicat de Banca Națională a României (BNR).
Datoria externă este de 96,8 miliarde euro
Din volumul total, datoria externă este de 96,8 miliarde euro, iar creditele intragrup reprezintă 44,5 miliarde euro. Totodată, cifrele BNR arată că datoria externă pe termen lung a însumat 94,1 miliarde euro la 30 septembrie (66,6% din totalul datoriei externe), în scădere cu 3,5% faţă de 31 decembrie 2021, iar datoria externă pe termen scurt a înregistrat nivelul de 47,2 miliarde euro (33,4% din totalul datoriei externe), în creştere cu 21,1% faţă de 31 decembrie 2021.
De asemenea, rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 16,3% în perioada ianuarie – septembrie 2022, comparativ cu 17% în anul 2021. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 30 septembrie 2022 a fost de 4,2 luni, în comparaţie cu 4,9 luni la 31 decembrie 2021.
Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 30 septembrie 2022 a fost de 72,7%, comparativ cu 79,4% la 31 decembrie 2021.
Consilierul guvernatorului Băncii Naționale a făcut anunțul cumplit
Anterior, Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului Băncii Naționale, a avertizat că o criză economică va lovi România.
„În toamna lui 1933, după mai bine de trei ani de turbulenţe economico-financiare şi sociale, ce provocaseră nenumărate drame şi chiar tragedii, începea să se cam topească criza mondială care lovise şi România odată cu lumea toată.
În anii imediat următori, treptat, oamenii îşi redobândeau buna dispoziţie pe măsură ce fabricile îşi reluau producţia, şomerii se reîntorceau la muncă iar comerţul reînvia. Se contura deja vârful creşterii economice interbelice din 1938. Băncile dădeau credite şi marile companii de construcţii ridicau tot mai multe locuinţe pe verticală. Doi comici vestiţi ai timpului, la radio, amuzau auditoriul descriind noile blocuri ca fiind „case peste case şi deasupra alte case”.
Perioada pe care o traversăm astăzi poate fi descrisă, parafrazându-i pe cei doi comici, ca o aglomerare de „crize peste crize şi deasupra alte crize”. Plus „mama tuturor crizelor”, cu care ne ameninţă profesorul Roubini. Criză care nu ar fi altceva decât o combinaţie toxică de inflaţie înrădăcinată, stagnare economică şi şomaj. Stagflaţie deci!”, a scris Adrian Vasilescu.
