Adevărul despre datoria externă a României. Ce a făcut, de fapt, Nicolae Ceaușescu

Nicolae Ceausescu, comunism, datorie externa

SURSA FOTO: Dreamstime

Un aspect semnificativ al istoriei recente a României se leagă de datoria externă și iluziile persistente cu privire la aspectele pozitive ale perioadei comuniste. Care a fost, de fapt, adevărul?

În anul 1944, România a fost supusă unei forme de ocupație ideologice. Acesta viza transformarea profundă a civilizației românești, indiferent de voința celor afectați de experimentul politic impus. Gheorghe Gheorghiu-Dej a inițiat represiuni împotriva celor care nu se conformau orientărilor dictate de Moscova.

Simultan, el a promovat dezvoltarea industriei grele, o ramură economică extrem de costisitoare. Aceeași politică industrială a fost continuată și după luna martie a anului 1965.

În urma evenimentelor din decembrie 1989, poporul român s-a eliberat de sub dictatura lui Nicolae Ceaușescu. Românii au sperat la o schimbare în bine și renunțarea la atmosfera aspră a regimului. Cu toate acestea, dezamăgirea a fost profundă în fața clasei politice, caracterizată de interese personale. O parte a populației a început să caute în trecut lideri capabili, buni și adevărați patrioți.

Cât adevăr există în afirmația România, zero datorie externă

Memoria socială fiind limitată, s-a ajuns la alegerea controversată a lui Nicolae Ceaușescu. S-a susținut, atunci, că lăsase țara cu zero lei în ceea ce privește datoria externă. Era vorba o realizare remarcabilă în istoria României socialiste.

Deși perioada respectivă a fost marcată de lipsuri și dificultăți, mulți români încă se mândresc cu această „performanță unică”, se arată într-o analiză a historia.ro.

Este evident că locuitorii spațiului românesc au fost supuși unei intense manipulări a conștiinței. În plus, istoria a fost distorsionată pentru a priva populația de repere valoroase la nivel național și global. S-a răspândit ideea că abordarea lui Nicolae Ceaușescu, privind plata integrală a datoriei publice, a fost singulară la nivel mondial.

„S-a demonstrat că locuitorii din spațiul românesc au fost supuși unei intense munci de spălare a creierului și Istoria a fost manipulată astfel încât populația să fie lipsită de repere valoroase la nivel național și mondial.

A fost astfel foarte ușor să se răspândească ideea că ideea lui Nicolae Ceaușescu de plată integrală a datoriei publice a fost unică la nivel planetar”, arată historia.ro.

Nicolae Ceausescu/SURSA FOTO: Dreamstime

Statele Unite ale Americii au reușit această performanță încă din 1835

Totuși, este important să se precizeze că Statele Unite ale Americii au reușit această performanță, legată de datoria externă, încă din 1835. S-a întâmplat sub conducerea președintelui Andrew Jackson. El a atins obiectivul fără a recurge la metodele restrictive și de tortură aplicate de regimul comunist.

” SUA a făcut plățile fără să se recurgă la restricțiile inventate de Nicolae Ceaușescu pentru torturarea fizică și psihică a locuitorilor supuși marelui experiment egalitarist”, mai spune sursa citată.

Rezultatele obsesive ale regimului Ceaușescu, legate de extinderea influenței socialiste și de o înarmare masivă în numele revoluției mondiale, au generat o datorie externă care a depășit 21 de miliarde de dolari. Acest imperativ a inclus achiziționarea de armament sofisticat. Pe listă au fost tancuri și avioane.

În plus, s-au avut în vedere și cheltuieli semnificative pentru menținerea unui aparat militar supradimensionat. Astfel, costurile au atins niveluri exorbitante, contribuind la creșterea debitului public.

Socialismul este o ideologie bazată pe ură

„Problema este că Nicolae Ceaușescu a acumulat sute de avioane de vânătoare cu reacție, o altă categorie de armă foarte scumpă. Acestea generau costuri de funcționare și acestea se acumulau an de an până când au devenit dificil de plătit”, se mai arată în material.

Este evident că socialismul, conform analizei lui Gustave Le Bon, este bazat pe ură. El nu are legătură cu rațiunea sau realitatea. În cazul României, această ideologie nu a adus beneficii concrete populației. Dimpotrivă, s-au luat decizii predominant pe criterii politice.