Datoria externă prinde viteză

Creditele externe au crescut cu 12 miliarde de euro în primele nouă luni. Datoria externă a ajuns în luna septembrie la 53,2 miliarde de euro, în creştere cu 29,3% faţă de nivelul înregistrat la începutul anului. Analiştii cred că suma se va majora rapid şi în anii viitori. România avea, în luna septembrie 2005, o datorie externă de numai 29 de miliarde de euro. Până în septembrie 2007, s-au mai contractat împrumuturi din străinătate în valoare de 24 de miliarde d

Creditele externe au crescut cu 12 miliarde de euro în primele nouă luni. Datoria externă a ajuns în luna septembrie la 53,2 miliarde de euro, în creştere cu 29,3% faţă de nivelul înregistrat la începutul anului. Analiştii cred că suma se va majora rapid şi în anii viitori.

România avea, în luna septembrie 2005, o datorie externă de numai 29 de miliarde de euro. Până în septembrie 2007, s-au mai contractat împrumuturi din străinătate în valoare de 24 de miliarde de euro. Ca urmare, nivelul de îndatorare a crescut cu peste 80%.

Această evoluţie a fost produsă exclusiv de sectorul privat, întrucât creditele sectorului guvernamental au înregistrat chiar o scădere de aproape 4%. În perioada amintită, cea mai mare contribuţie la creşterea datoriei externe au avut-o băncile, care şi-au majorat sumele atrase din străinătate de peste 2,6 ori, până la nivelul total de 17,7 miliarde de euro. Dar cel mai îngrijorător pentru analişti este creşterea accelerată a imprumuturilor atrase pe termen scurt, care au ajuns în luna septembrie la aproape 20 de miliarde de euro. În cazul sistemului bancar, sumele pe termen scurt s-au majorat în ultimii doi ani de peste 3,3 ori, iar creşterea datoriei externe produsă de bănci s-a accelerat în ultimele luni. Împrumuturile atrase din străinătate au fost de 3,4 miliarde de euro numai în trimestrul III al acestui an.

„Unul din factorii care au influenţat creşterea este nivelul ridicat al rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în valută, care au determinat băncile să recurgă din ce în ce mai des la «exportul de credite», în încercarea de a reduce costurile finanţărilor“, spune Cristian Mladin, analist la BCR. „Dacă această metodă este folosită cu precădere pentru finanţările acordate companiilor, în ultima vreme au existat bănci care, odată cu relaxarea normelor de creditare, au apelat la această practică şi pentru unele credite acordate persoanelor fizice“, adaugă Mladin.

Anul acesta, în economia românească vor intra peste 20 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi externe, investiţii străine şi bani de la românii care muncesc în străinătate. Suma reprezintă aproape 20% din PIB şi ar trebui să genereze o creştere economică importantă. Dar produsul intern brut a crescut cu numai 5,8% în primele nouă luni ale acestui an, conform Institutului Naţional de Statistică. Acest lucru arată că există dezechilibre majore la nivel macroeconomic, care au ca efect ieşirea unor sume importante de bani din ţară. Iar principalul dezechilibru este diferenţa mare dintre importuri şi exporturi, care în acest an va fi de peste 21,5 miliarde de euro, conform Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP).

„Datoria externă a crescut foarte mult în ultimul timp pentru că împrumuturile externe au luat locul investiţiilor străine la acoperirea deficitului comercial. Nu mai sunt BCR-uri de vândut şi atunci nu mai există alte surse cu excepţia împrumuturilor externe pentru a finanţa deficitul comercial“, spune analistul economic Ilie Şerbănescu.

Dependenţa de credite va creşte

În anii viitori, economia naţională va trebui să apeleze tot mai mult la credite externe pentru că balanţa comercială a început să se deterioreze într-un ritm mai rapid, iar banii trimişi de românii din străinătate şi investiţiile străine reuşesc să acopere o parte tot mai mică a deficitului. Conform CNP, diferenţa cumulată dintre importuri şi exporturi, în perioada 2007-2013, va ajunge la 215 miliarde de euro. Evident, pentru a acoperi o parte a acestei diferenţe trebuie contractate împrumuturi din străinătate. Acest lucru este posibil pentru că nivelul actual de îndatorare a ţării noastre nu este unul ridicat. „Sunt unele ţări vecine, membre ale UE, care au un nivel al datoriei externe mult mai mare decât noi. Deci loc de creştere există. Dar îngrijorează ritmul în care creşte datoria externă, în special ritmul celei pe termen scurt“, spune Ionuţ Dumitru, şeful departamentului de cercetare al Raiffeisen.

Există însă şi posibilitatea unui avans într-un ritm mai mic decât cel aşteptat. Aceasta s-ar putea întâmpla dacă se vor găsi soluţii pentru stimularea exporturilor sau dacă importurile vor fi încetinite de o devalorizare a leului.

CONTRIBUŢIA BĂNCILOR

8,7 mld. euro a fost datoria externă pe termen scurt a băncilor în luna septembrie. Suma a crescut cu 58,8% faţă de nivelul înregistrat la sfârşitul anului trecut.