La sfârșitul celui de-al doilea trimestru din 2024, datoria globală a atins un nivel record, ajungând la impresionanta sumă de 312 trilioane de dolari, scrie Reuters.

Această creștere alarmantă este generată în principal de împrumuturile realizate de marile economii ale lumii, precum Statele Unite, China, India și Rusia, ceea ce ridică întrebări serioase cu privire la sustenabilitatea financiară globală. Raportul Institutului de Finanțe Internaționale (IIF) subliniază tendința îngrijorătoare a creșterii continue a datoriilor guvernamentale, accentuând provocările economice și sociale cu care se confruntă aceste națiuni.

Datoria globală în continuă expansiune

Institutul de Finanțe Internaționale (IIF) a anunțat că datoria globală a crescut cu 2,1 trilioane de dolari în primul semestru al anului 2024. Aceasta a dus datoria totală la suma record de 312 trilioane de dolari.

„Datoria globală a crescut cu 2,1 trilioane de dolari în primul semestru, ajungând la 312 trilioane de dolari – un nou punct maxim”, arată raportul.

În plus, datele anterioare au fost revizuite în scădere, subliniind tendința de creștere accelerată a împrumuturilor la nivel global.

Potrivit IIF, împrumuturile guvernamentale joacă un rol central în această expansiune a datoriei globale.

IIF a avertizat cu privire la tendința îngrijorătoare de creștere a împrumuturilor guvernamentale în cel mai recent raport Global Debt Monitor. Aceasta prognozează că datoriile guvernamentale globale vor crește de la 92 de trilioane de dolari, în prezent, la 145 de trilioane de dolari până în 2030, având în vedere că această sumă ar putea ajunge la 440 de trilioane de dolari până în 2050.

Îngrijorări majore privind gestionarea datoriilor

Raportul atrage atenția asupra unui aspect critic: lipsa voinței politice de a gestiona în mod eficient creșterea datoriilor suverane.

„Având în vedere că se așteaptă ca noul ciclu de relaxare al Rezervei Federale să accelereze ritmul acumulării datoriilor globale, o preocupare semnificativă este lipsa aparentă a voinței politice de a aborda creșterea nivelului datoriilor suverane atât în economiile mature, cât și în cele emergente”, se arată în raportul IIF.

Relaxarea politicii monetare a Rezervei Federale accelerează, de asemenea, ritmul acumulării datoriilor la nivel global.

Investițiile verzi și impactul lor asupra datoriei

O parte considerabilă a acestei datorii este asociată cu tranziția energetică impusă de schimbările climatice. Investițiile necesare pentru tranziția energetică și reducerea emisiilor de carbon vor contribui semnificativ la creșterea datoriei globale.

„Acest lucru ridică provocări semnificative, deoarece multe guverne alocă deja o parte tot mai mare din veniturile lor cheltuielilor cu dobânzile”, avertizează raportul.

Țările majore responsabile pentru creșterea datoriei globale

În acest an, creșterea datoriei globale a fost determinată în special de Statele Unite, China, India și Rusia.

Creșterea datoriei globale a fost de 2,1 trilioane de dolari în primele șase luni ale acestui an, comparativ cu 8,4 trilioane de dolari în aceeași perioadă a anului 2023, conform datelor IIF. Această tendință este observată în special în marile economii, cum ar fi China, Statele Unite, India, Rusia și Suedia, care și-au majorat semnificativ datoriile. În contrast, alte țări europene și Japonia au înregistrat o scădere considerabilă a nivelului datoriilor.

Raportul datorie/PIB global, un indicator al capacității de rambursare a datoriilor, s-a stabilizat în jurul valorii de 327%-328%. Această situație este parțial influențată de inflația care depășește țintele stabilite în principalele economii. Pe piețele dezvoltate, raportul a atins cel mai scăzut nivel din 2018, datorită scăderii împrumuturilor din sectorul gospodăriilor și al companiilor nefinanciare.

Pe de altă parte, piețele emergente au raportat o creștere alarmantă a datoriei, atingând un nou maxim de peste 245% din producție. Aceasta reprezintă o creștere de mai mult de 25 de puncte procentuale față de nivelurile anterioare pandemiei, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea financiară în aceste economii.