Datoria guvernamentală a crescut la 51,9%
Ca procent din PIB, datoria guvernamentală a crescut la 51,9% în martie, de la 51,7% în ianuarie, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică pe 7 iunie 2024.
În luna martie, datoria pe termen mediu și lung a urcat la 795,023 miliarde lei, de la 786,851 miliarde lei în februarie, în timp ce datoria pe termen scurt a scăzut la 50,075 miliarde lei, de la 54,441 miliarde lei în luna precedentă.
Majoritatea acestei datorii, adică 695,566 miliarde lei, era sub formă de titluri de stat. Împrumuturile au totalizat 113,692 miliarde lei.
Datoria guvernamentală în moneda națională a atins 382,502 miliarde lei
Datoria în moneda națională a atins 382,502 miliarde lei, în euro 355,513 miliarde lei echivalent, iar în dolari americani 84,147 miliarde lei echivalent.
Datoria administrației publice centrale a crescut în martie 2024 la 823,396 miliarde lei, față de 820,105 miliarde lei în februarie, din care 773,353 miliarde lei pe termen mediu și lung. Majoritatea datoriei centrale era în lei (382,502 miliarde) și în euro (355,513 miliarde echivalent).
Datoria administrației publice locale a crescut la 21,702 miliarde lei, de la 21,187 miliarde lei, în luna anterioară, din care 21,669 miliarde lei pe termen mediu și lung.
Datoria internă a administraţiei publice
Datoria internă a administrației publice a atins 411,076 miliarde de lei (25,2% din PIB) în martie 2024, din care 394,231 miliarde lei datorie a administrației centrale și 16,845 miliarde lei datorie a administrației locale.
Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, datoria externă a administrației publice era de 434,021 miliarde lei (26,6% din PIB), din care 429,164 miliarde lei datorie externă a administrației publice centrale și 4,857 miliarde lei datorie externă a administrației publice locale.
România se confruntă cu dezechilibre economice excesive
România se confruntă cu dezechilibre economice excesive, arată un raport pregătit de Comisia Europeană. Asta după ce anul trecut a fost caracterizată de dezechilibre economice, menținându-se vulnerabilitățile legate de conturile externe și de deficitele guvernamentale mari și în creștere.
Raportul transmis de Comisia Europeană subliniază că presiunile semnificative ale prețurilor și costurilor au crescut, în timp ce acțiunea politică a fost slabă. În 2023, deficitul de cont curent s-a îmbunătățit într-o anumită măsură datorită unui consum privat mai scăzut și a avansului comerțului, dar rămâne la un nivel ridicat și nu se așteaptă o îmbunătățire în 2024 și 2025.
De asemenea, soldul net al investițiilor străine ca pondere în PIB nu s-a îmbunătățit, în pofida creșterii PIB-ului nominal, iar menținerea unor niveluri ridicate ale deficitului de cont curent riscă să conducă la dezechilibre externe.
Inflația generală a scăzut, dar inflația de bază rămâne extrem de ridicată, doar marginal mai redusă față de vârful recent și mai ridicată decât anul trecut. Dinamica salariilor și a costului muncii s-a accelerat în 2023 și a continuat să fie puternică în 2024, reflectând parțial majorarea semnificativă a salariului minim și a salariilor în sectorul public, pe fondul unei piețe a muncii tensionate.
Această situație a generat îngrijorări privind competitivitatea costurilor, în timp ce competitivitatea care nu este legată de costuri continuă să fie afectată de blocaje structurale.
Este necesar un răspuns politic eficient
Situația fiscală, un factor principal al deficitului de cont curent ridicat, s-a deteriorat în ultimul an. Deficitul fiscal mare ar urma să se adâncească în 2024 și 2025, iar ponderea datoriei guvernamentale ca procent din PIB a crescut, ajungând la 53%, în pofida creșterii PIB-ului nominal. O mare parte din această datorie este denominată în valută, ceea ce crește vulnerabilitatea țării la șocurile externe și la modificările încrederii investitorilor.
Comisia Europeană avertizează că persistenta deficitelor guvernamentale ridicate ar putea majora datoria externă și ar face România mai dependentă de sursele de finanțare externă.
Răspunsul politic la vulnerabilitățile economice identificate a fost considerat slab de către Comisia Europeană. Instituția subliniază necesitatea unei căi credibile de consolidare fiscală pentru reducerea riscurilor la adresa stabilității economiei.
Aceasta implică respectarea recomandărilor conform procedurii de deficit excesiv și implementarea completă a reformelor fiscal-structurale, menite să majoreze structural veniturile guvernamentale și un control mult mai strict al cheltuielilor. Implementarea reformelor și investițiile sunt esențiale pentru îmbunătățirea competitivității economiei României.
