Creșterea datoriei publice a României
Datoria publică a României a cunoscut o creștere semnificativă, ajungând la 54% din PIB, o valoare aproape de pragul istoric de 55%.
Acest fenomen este direct legat de majorările salariale și creșterea pensiilor, creșteri care nu au fost susținute din colectarea veniturilor bugetare, motiv pentru care statul a recurs la împrumuturi externe și interne pentru a acoperi deficitul.
Ce este datoria publică și cum afectează economia?
Datoria publică reprezintă totalul împrumuturilor pe care statul le ia de la instituții financiare, bănci, alte state sau din piața internă pentru a-și finanța cheltuielile și investițiile.
Aceste împrumuturi trebuie returnate la termen, iar statul este obligat să plătească dobânzile corespunzătoare.
Datoria publică devine o problemă economică atunci când nu mai poate fi sustenabilă, afectând astfel stabilitatea financiară a țării.
Pragurile legale pentru datoria publică
Legea responsabilității fiscal-bugetare reglementează cu strictețe nivelul datoriei publice, stabilind mai multe praguri pentru intervenție:
- Datoria publică între 45% și 50% din PIB: În acest interval, Ministerul Finanțelor trebuie să prezinte Guvernului un raport detaliat care să justifice creșterea datoriei și să propună soluții pentru menținerea acestui indicator la un nivel sustenabil.
- Datoria publică între 50% și 55% din PIB: În prezent, România se află în această zonă, iar legea impune ca Guvernul să prezinte și să aplice rapid un program de reducere a datoriei publice în PIB. De asemenea, se pot impune măsuri de austeritate, inclusiv înghețarea cheltuielilor salariale în sectorul public.
- Datoria publică între 55% și 60% din PIB: Dacă datoria depășește 55%, dar rămâne sub 60%, Guvernul va fi obligat să aplice aceleași măsuri menționate mai sus și va introduce măsuri suplimentare, precum înghețarea cheltuielilor pentru asistența socială din sistemul public.
Impactul creșterii datoriei asupra politicii economice
Creșterea datoriei publice are un impact direct asupra capacității guvernului de a investi în diverse domenii, precum infrastructura, educația sau sănătatea, și poate conduce la o presiune mai mare asupra bugetului național. De asemenea, orice creștere a datoriei poate duce la o majorare a dobânzilor pentru împrumuturile viitoare, făcând astfel mai costisitoare gestionarea economiei naționale.
Guvernul trebuie să ia decizii importante pentru a preveni depășirea acestui prag, care ar putea avea efecte negative asupra stabilității financiare și asupra nivelului de trai al cetățenilor.
