Datoria guvernului american, peste 34 de trilioane de dolari
Datoria guvernului american, peste 34 de trilioane de dolari. Valoarea indicatorului este în prezent de 34.001 trilioane de dolari. Datele Departamentului Trezoreriei mai arată că datoria totală a națiunii a depășit piatra de hotar pe data de 29 decembrie, la doar câteva luni după ce atinsese suma de 33 de trilioane de dolari, scrie MoneyWise.
Mai mult decât PIB-ul primelor cinci economii globale
Conform sursei citate, datoria de 34 de trilioane de dolari este mai mult decât PIB-ul combinat al primelor cinci economii globale, după SUA – China (17,9 trilioane de dolari), Japonia (4,2 trilioane de dolari), Germania (4,0 trilioane de dolari), India (3,4 trilioane de dolari) și Regatul Unit (3,0 trilioane de dolari), pe baza datelor Băncii Mondiale.
Datoria totală a Statelor Unite s-a dublat față de anul 2013 și a crescut cu aproape 3.000 de miliarde de dolari de când guvernul a suspendat plafonarea datoriei publice, în iunie, evitând astfel ca țara să intre în incapacitate de plată.
Joe Biden a semnat, pe 3 iunie, un proiect de lege, aprobat anterior de Congres, pentru creșterea plafonului datoriei naționale. Limita va fi atinsă acum pe 2 ianuarie 2025.
„O realizare” cu adevărat deprimantă
Acum, SUA cheltuiește aproape 2 miliarde de dolari pe zi doar pentru plata dobânzilor, potrivit Fundației Peter G. Peterson. Având în vedere că legiuitorii din Washington se confruntă cu termene limită iminente pentru noile planuri de finanțare federale, problemele economice ale națiunii ar putea continua până în 2024, subliniază MoneyWise.
„Deși nivelul nostru de îndatorare este periculos atât pentru economia noastră, cât și pentru securitatea națională, America pur și simplu nu poate opri împrumuturile”, a declarat Maya MacGuineas, șefa Comitetului pentru un buget federal responsabil, adăugând că acest ”record” este „ o „realizare” cu adevărat deprimantă.”
Motivul pentru care America a ajuns aici
Problema creșterii datoriei Americii este rezultatul unei nepotriviri între cheltuielile federale și venituri.
Fundația Peter G. Peterson, o organizație nepartizană dedicată abordării provocărilor fiscale pe termen lung ale Americii, atribuie deficitul bugetar federal „factorilor structurali previzibili”, care includ:
- Generația baby boomer, care îmbătrânește și care pune presiune asupra programelor vitale care deservesc americanii în vârstă și vulnerabili, cum ar fi Securitatea Socială, Medicare și Medicaid;
- Creșterea costurilor asistenței medicale, care au înregistrat cea mai rapidă creștere din bugetul SUA
- Venituri fiscale inadecvate, care nu aduc suficienți bani pentru a plăti pentru ceea ce guvernul a promis cetățenilor americani
Guvernul federal a luat măsuri pentru a aborda deficitul bugetar în 2023, în primul rând prin adoptarea Legii responsabilității fiscale (FRA). Această lege a aprobat doi ani de plafonări ale cheltuielilor.
„Există o veste bună: 2023 a fost, de fapt, un an bun pentru responsabilitatea fiscală. Am observat o îmbunătățire netă de 1,3 trilioane de dolari în imaginea deficitului, în mare parte datorită FRA”, a spus MacGuineas. „Este un avans decent pentru reducerea deficitului atât de necesar pentru a opri creșterea datoriei noastre naționale”, adaugă ea.
Ce urmează?
În conformitate cu FRA, plafonul datoriei naționale va rămâne nelimitat pentru 2024, declanșând lupta pentru volumul datoriilor națiunii, până în 2025, după viitoarele alegeri prezidențiale. Până atunci, Washingtonul se va confrunta cu multe probleme fiscale presante.
Două legi federale privind cheltuielile urmează să expire pe 19 ianuarie și 2 februarie. Parlamentarii au opinii diferite cu privire la modalitatea de a:
- adopta cheltuielile pentru întregul an
- finanțări temporare
Dacă nu reușesc să ajungă la un acord până pe 19 ianuarie, guvernul va plonja într-o închidere. Fondurile pentru programe se vor epuiza.
În afară de finanțarea pentru programe importante, precum securitatea socială și cele legate de asistența medicală, care depășesc veniturile din impozite, Shai Akabas, directorul politicii economice de la Centrul de politici bipartizane a declarat pentru Associated Press că:
”asta ar putea însemna creșteri ale ratelor dobânzilor, ar putea însemna o recesiune care duce la mult mai mult șomaj. Ar putea duce la o nouă criză a inflației sau la evenimente ciudate cu prețurile de consum”.
