Un raport publicat de Banca Mondială arată că cele mai sărace țări din lume rămân blocate într-un cerc vicios de datorii, vulnerabilitate la dezastre naturale și instabilitate socială și instituțională. Rămâne în continuare o nevoie urgentă de reforme interne și investiții mai mari pentru a atenua sărăcia extremă și a preveni o deteriorare și mai mare a situației economice și sociale.
Cele mai sărace țări din lume se confruntă cu datorii record
Cele mai sărace 26 de țări din lume, unde trăiesc 40% dintre persoanele cele mai afectate de sărăcie, înregistrează un nivel record al datoriilor, conform unui raport recent transmis de Banca Mondială, citat de Reuters.
Aceste economii, cu venituri anuale pe cap de locuitor sub 1.145 dolari, sunt mai sărace decât erau înainte de pandemia COVID-19, în contrast cu restul lumii, care și-a revenit în mare măsură după criză.
Banca Mondială: A crescut și vulnerabilitatea la dezastre naturale
Raportul, publicat înainte de reuniunile anuale între Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional, subliniază dificultățile cu care se confruntă aceste țări în efortul de a depăși sărăcia extremă.
Ponderea medie a datoriei în PIB a acestor economii a ajuns la 72%, cel mai ridicat nivel din ultimii 18 ani, iar jumătate dintre aceste țări se află în dificultăți financiare severe sau sunt la risc de a ajunge în această situație.
De asemenea, dezastrele naturale au afectat aceste țări în mod disproporționat. Între 2011 și 2023, acestea au pierdut în medie 2% din PIB anual din cauza dezastrelor naturale, o cifră de cinci ori mai mare decât media altor țări cu venituri mici și mijlocii. Această vulnerabilitate subliniază nevoia urgentă de investiții mai mari în măsuri de protecție și adaptare la schimbările climatice.
Dependența de sprijinul Asociației Internaționale pentru Dezvoltare (IDA)
Aceste țări depind tot mai mult de granturile și împrumuturile aproape fără dobândă oferite de Asociația Internațională pentru Dezvoltare (IDA), un fond de finanțare pentru cele mai sărace națiuni, gestionat de Banca Mondială.
Economistul șef al Băncii Mondiale, Indermit Gill, a descris IDA ca fiind „colacul de salvare” pentru aceste economii fragile, care s-au confruntat cu multiple crize în ultimii ani. De asemenea, Gill a evidențiat faptul că în ultimii cinci ani, IDA a redirecționat majoritatea resurselor financiare către aceste țări, menținându-le pe linia de plutire.
„Într-o perioadă în care o mare parte a lumii s-a îndepărtat pur şi simplu de ţările cele mai sărace, IDA a fost colacul lor de salvare. În ultimii cinci ani, și-a vărsat majoritatea resurselor financiare în cele 26 de economii cu venituri mici, menţinându-le pe linia de plutire în timpul obstacolelor istorice pe care le-au suferit”, a declarat acesta.
În 2021, IDA a strâns o sumă record de 93 de miliarde de dolari pentru a sprijini aceste economii, iar președintele Băncii Mondiale, Ajay Banga, și-a propus să depășească această sumă până la 6 decembrie 2024, cu promisiuni de peste 100 de miliarde de dolari.
Măsuri pentru îmbunătățirea situației economice
Raportul publicat de Banca Mondială recomandă ca aceste economii să își îmbunătățească sistemele fiscale pentru a-și putea ajuta mai bine propriile economii. O modalitate de a face acest lucru ar fi simplificarea procesului de înregistrare a contribuabililor și îmbunătățirea eficienței administrării fiscale.
În plus, trebuie implementate măsuri pentru îmbunătățirea eficienței cheltuielilor publice, dat fiind că multe dintre aceste țări au sectoare informale mari, care nu contribuie suficient la sistemul fiscal național.