Statul cheltuieşte din ce în ce mai mult pe credit. Datoria publică a crescut cu 6,2% din PIB în primele şapte luni din 2009, în condiţiile în care în anii trecuţi se majora cu 1%-2% anual.
Împrumuturile statului sunt frecvente şi pe termen scurt. În acest an, datoria publică pe termen scurt – însemnând certificate de trezorerie emise pe piaţa internă la una-trei luni – cumulează 70%. Totalul datoriei a urcat semnificativ la sfârşitul lunii iulie, până la 138,8 miliarde lei, faţă de 109 miliarde lei, la 31 decembrie 2008. Totodată, serviciul datoriei (ratele de capital şi dobânzile) va fi în 2009, potrivit estimărilor Ministerului de Finanţe, de 57,2 miliarde lei, în timp ce anul trecut a fost de patru ori mai mic, de 14,3 miliarde lei.
Datoria publică s-a majorat în prima parte a anului şi odată cu intrarea în trezoreria statului a primei tranşe de împrumut de la Uniunea Europeană, de 1,5 miliarde de euro. Tranşa este parte a împrumutului extern contractat de România în aprilie de la Fondul Monetar Internaţional (FMI), Comisia Europeană, BERD şi Banca Mondială. Conform renegocierii acordului de finanţare cu FMI, din august, alte 1,78 miliarde de euro vor fi virate trezoreriei până la sfârşitul anului pentru deficitul bugetar. Datorită acestor noi surse de finanţare a deficitului, care va ajunge conform celor mai recente estimări la 7,3% din PIB, Ministerul de Finanţe evaluează că două treimi din acesta vor fi acoperite din împrumuri externe. În anii trecuţi, sursele de finanţare externă a deficitului reprezentau mai puţin de 10%. Potrivit Guvernului, împrumutul de la insituţiile internaţionale este avantajos pentru România pentru că statul a obţinut în acest fel resurse financiare pe o perioadă mai lungă de timp, permiţând restructurarea datoriei publice la costuri mai mici decât la împrumuturile interne din prima parte a anului, când dobânzile au urcat peste 14% .
Deficit uriaş
Deficitul bugetar uriaş este cauzat atât de scăderea colectării taxelor (cu 7% în primele şapte luni ale lui 2009, faţă de perioada similară a anului trecut), cât şi de majorarea cheltuielilor. Cele mai mari creşteri de cheltuieli, comparativ cu acelaşi interval din 2008, au fost cu dobânzile (cu 50%), asistenţa socială (22,9%) şi cheltuielile de personal (11,8%). În acelaşi timp, deşi a promis investiţii ale statului în economie, Guvernul a redus cheltuielile de capital cu 11,9%.
În aceste condiţii, împrumuturile statului sunt necesare pentru a plăti dobânzile creditelor anterioare, dar mai ales pentru plata pensiilor şi a salariilor din sistemul public, după cum a afirmat şi preşedintele Traian Băsescu. Ministrul finanţelor, Gheorghe Pogea, a declarat că „România, chiar dacă este într-o situaţie dificilă, de criză, are suficiente resurse să plătească pensiile şi salariile“.
Ponderea datoriei
Ponderea datoriei publice în PIB este încă la un nivel scăzut, de 27,9% din PIB, la finele lunii iulie, în timp ce plafonul maxim acceptat în UE este de 60% din PIB. În schimb, ceea ce se întâmplă cu banii împrumutaţi nu vine în sprijinul creşterii economice. În condiţiile în care datoria creşte pentru plata pensiilor şi a salariilor, aceasta grevează bugetul atât în prezent, cât şi în viitor, când va trebui onorată şi nu va permite folosirea fondurilor pentru investiţii.
1,78 milioane de euro din următoarele două tranşe ale împrumutului de la FMI vor fi utilizate pentru finanţarea deficitului bugetar
