contracte paguboase si investitii nejustificate – aceasta este imaginea companiei nationale de cai ferate CFR SA la sapte ani de la infiintare. Impasul in care se afla administratorul celor peste 22.000 de kilometri de cale ferata din Romania este atat de mare incat nici ministrul transporturilor, Gheorghe Dobre, nu-si mai poate ascunde ingrijorarea. „Cand am preluat ministerul, societatea de infrastructura era in stare de faliment”, afirma Dobre, care are o experienta de peste 30 de ani in domeniul feroviar. Cum s-a ajuns aici, nici noului ministru nu-i vine sa creada. In 1998, cand a fost infiintata in urma reorganizarii fostei SNCFR, societatea de infrastructura a pornit la drum cu un bilant curat. „Problemele majore au aparut in perioada 2001-2003, cand societatea era condusa de Mihai Necolaiciuc”, spune Voicu Sala, presedintele Federatiei Mecanicilor de Locomotiva. De numele fostului director general al CFR SA se leaga mai multe inginerii financiare care l-au adus, in cele din urma, in fata justitiei si chiar in atentia Oficiul European de Lupta Antifraunda (OLAF). Fostul ministru Miron Mitrea l-a demis pe Necolaiciuc imediat dupa inceperea anchetarii sale penale, dar era deja prea tarziu. Astazi, cand „gaurile” financiare produse la acea vreme provoaca puseuri in intregul sistem feroviar, ministrul Gheorghe Dobre incearca sa inteleaga cum a coabitat predecesorul sau cativa ani cu Mihai Necolaiciuc fara sa vada ce se intampla la CFR SA. Compania de infrastructura avea la sfarsitul anului trecut obligatii de plata care totalizau 19.900 miliarde de lei (circa 491 milioane euro), la venituri de 16.214 miliarde de lei. Insa aceste datorii uriase nu au impiedicat CFR SA sa investeasca sute de miliarde de lei in obiective care nu au absolut nici o legatura cu activitatea sa de baza. Nimeni nu-si poate explica de ce au fost cheltuite 258 de miliarde de lei (peste sase milioane de euro) intr-un restaurant de lux la subsolul cladirii ministerului din bulevardul Dinicu Golescu. Restaurantul, finalizat de un an, nu a fost folosit de nimeni, spune Dobre. Desi este greu de crezut ca nu a stiut de la bun inceput despre initiativa CFR, fostul ministru Miron Mitrea recunoaste astazi ca „restaurantul nu a fost o investitie fericita”. „Am fost invitat si eu la deschiderea lui. Cred insa ca cei care au decis atunci sa faca acest proiect au gresit”, spune Mitrea. Greu de inteles este si motivul pentru care CFR SA a investit, dupa cum spune ministrul Dobre, in jur de 700 de miliarde de lei pentru modernizarea complexului de la Snagov. Piscina, discoteca, terenuri de tenis, vile, fara a mai lua in calcul dotarile de ultima ora ale fiecarei facilitati – aici s-au dus toti banii. Vazand ca activitatea sa merge prost si fiind presata sa faca restructurari de personal, compania a decis sa „detaseze” salariati catre sucursalele sale. Astfel, in ultimii doi ani au fost transferate „pe hartie” circa 6.400 de persoane, carora insa nu le-a fost platit decat salariul net, diferenta pana la brut revenind in sarcina sucursalelor. „Asta a dus la imposibilitatea de plata a respectivelor societati. De fapt, oamenii nu au lucrat niciodata la unitatile la care au fost detasati”, afirma Dobre. Telecomunicatii CFR, de exemplu, s-a trezit ca are datorii de 425 miliarde lei. La aceasta societate au fost relocati, in perioada mai-iunie 2003, un numar de 4.830 de oameni de la CFR SA. Desi are potential de dezvoltare, pentru ca figureaza cu datorii, in acest moment societatea nu mai poate nici macar sa participe la licitatii. Dobre incearca sa dea de urma a 1.200 de miliarde de lei, suma care, desi figureaza in contabilitatea CFR ca venit suplimentar, nu se stie pe ce a fost cheltuita. Se stie doar ca banii au fost obtinuti din vanzarea la fier vechi a 15.000 de vagoane preluate de la fosta Societate de Administrare a Activelor Feroviare. Actualul ministru afirma ca ultimul contract dubios a fost parafat chiar pe 27 decembrie 2004. Atunci, CFR Calatori a incredintat unei firme private un contract pe zece ani, in valoare de aproape 30 de milioane de euro, pentru salubrizarea vagoanelor de calatori la Revizia Bucuresti-Grivita, Basarab si Revizia Automotoare Bucuresti. „Cand nu ai dupa ce bea apa, semnezi un contract de 30 milioane euro?”, se intreaba retoric ministrul. Intre timp, societatea de infrastructura continua sa acumuleze datorii. Factura la energia electrica nu a mai fost platita din august 2004, iar Dobre trebuie sa gaseasca 1.000 de miliarde de lei pentru a o achita.El vede solutiile pentru iesirea din impas doar in reesalonarea datoriilor si in asigurarea unei „injectii” financiare puternice pentru modernizarea infrastructurii. „Altfel, nu se mai poate”, conchide el. Misiunea sa este extrem de dificila. Bugetul primit in acest an este unul dintre cele mai mici din istorie, ceea ce face, de exemplu, ca subventia pentru calea ferata sa acopere doar 10% din cheltuielile operationale, fata de 40% in urma cu un an. „N-as vrea sa fiu in pielea actualului ministru al transporturilor, cu bugetul care i s-a dat. Sistemul feroviar, asa de subfinantat cum este acum, n-a fost niciodata”, afirma Miron Mitrea. Ramane de vazut daca ministrul Dobre va convinge Guvernul sa aprobe reesalonarea la plata a datoriilor societatilor feroviare, in conditiile in care premierul Calin Popescu Tariceanu a declarat recent ca intentia Cabinetului este de a renunta la aceasta practica. Comisia Europeana a instituit o monitorizare stricta asupra a tot ce inseamna ajutor de stat in Romania, astfel ca Guvernul are nevoie de „unda verde” de la Bruxelles.
DATORIILE IN CARE S-A INGROPAT CFR SA
• Din totalul obligatiilor de plata acumulate pana la sfarsitul anului 2004, 10.980 miliarde lei reprezinta datorii aferente impozitului pe salarii, CAS si somaj, 4.350 miliarde lei sunt datorii catre bugetul de stat (impozit pe profit, TVA, fonduri speciale) si alte bugete, iar 4.570 miliarde de lei sunt datoriile catre furnizori si creditori diversi.
• Anul trecut, CFR SA a incheiat pe „zero”, dupa ce in 2003 raportase pierderi de 5.269 miliarde lei.
• CFR Calatori a inregistrat pierderi de 149 miliarde lei, in vreme ce CFR Marfa a raportat un profit de 301 miliarde lei. Insa cele doua societati au arierate de 1.490 miliarde lei, respectiv de 1.607 miliarde lei.
