Datoriile Islandei faţă de Marea Britanie şi Olanda, legate de falimentul unei bănci în 2008, reprezintă o problemă separată de cererea ţării de aderare la Uniunea Europeană, potrivit preşedinţiei spaniole a UE, citată de guvernul islandez. Ministrul islandez de externe Ossur Skarphedinsson a discutat cu omologul său spaniol Miguel Angel Moratinos care declarase, vineri, că refuzul autorităţilor de la Reykjvik de a plăti celor două state banii datoraţi (circa 5 miliarde dol
Datoriile Islandei faţă de Marea Britanie şi Olanda, legate de falimentul unei bănci în 2008, reprezintă o problemă separată de cererea ţării de aderare la Uniunea Europeană, potrivit preşedinţiei spaniole a UE, citată de guvernul islandez.
Ministrul islandez de externe Ossur Skarphedinsson a discutat cu omologul său spaniol Miguel Angel Moratinos care declarase, vineri, că refuzul autorităţilor de la Reykjvik de a plăti celor două state banii datoraţi (circa 5 miliarde dolari) ar putea încetini procesul de aderare.
„În timpul conversaţiei, Moratinos a declarat că preşedinţia spaniolă a UE consideră problema datoriilor şi cererea de aderare drept chestiuni separate, iar situaţia apărută în Islanda nu va avea un impact asupra evaluării aplicaţiei”, se arată într-un comunicat al Ministerului islandez de Externe.
Parlamentul islandez a autorizat, vineri, guvernul să organizeze un referendum, până cel târziu la 6 martie, privind termenii în care ţara va rambursa Marii Britanii şi Olandei banii cu care aceste ţări şi-au despăgubit integral cetăţenii după pierderile provocate acestora de falimentul băncii Icesave, în 2008.
Un acord cu cele două ţări este esenţial pentru ca Islanda să primească sprijin financiar internaţional, economia ţării fiind grav afectată de recesiune. Preşedintele islandez Olafur Grimsson a refuzat, în mod surprinzător, să semneze un proiect de lege care prevedea plata obligaţiilor financiare către Marea Britanie şi Olanda.
SURSA: Mediafax