Datoriile restante scad la firme şi cresc la populaţie

Firmele româneşti sunt mai optimiste decât cele din ţările vecine în privinţa creanţelor de încasat, chiar dacă nu au un management bun al riscului. Restanţele populaţiei cresc însă în ritm alarmant. Sumele restante pe care companiile din centrul şi estul Europei le au de încasat se situează între 15% şi 25% din cifra de afaceri, potrivit unui studiu realizat de EOS Group, companie de management al riscului şi creanţelor, în colaborare cu Ipsos, un institut de cerc

Firmele româneşti sunt mai optimiste decât cele din ţările vecine în privinţa creanţelor de încasat, chiar dacă nu au un management bun al riscului. Restanţele populaţiei cresc însă în ritm alarmant.

Sumele restante pe care companiile din centrul şi estul Europei le au de încasat se situează între 15% şi 25% din cifra de afaceri, potrivit unui studiu realizat de EOS Group, companie de management al riscului şi creanţelor, în colaborare cu Ipsos, un institut de cercetare de piaţă independent. Studiul a chestionat reprezentanţii a 645 de companii din Grecia, Polonia, Rusia şi România, cu privire la politicile de efectuare a plăţilor şi de management al riscului.

Cel mai mic procentaj de datorii restante se înregistrează în Polonia: 10%. Cu toate acestea, o corelaţie între ponderea restanţelor şi cea a pierderilor arată că Rusia este ţara în care companiile au cel mai bun comportament de plată, aici fiind raportat cel mai mare procentaj de facturi achitate la termen (84% dintre respondenţi). Rezultatul este cu atât mai interesant, cu cât societăţile ruseşti verifică bonitatea viitorilor clienţi mai mult pe internet şi pe baza informaţiilor existente în interiorul companiei.

În cazul companiilor româneşti, volumul datoriilor de încasat reprezintă circa 15% din cifra de afaceri, iar valoarea lor medie este de cel puţin 10.000 de euro. Totuşi, „studiul a arătat că societăţile româneşti îşi acoperă bine riscurile, ţinând cont de faptul că nu mai puţin de 89% dintre ele verifică solvabilitatea clienţilor înainte de încheierea unui contract – o măsură de precauţie frecvent întâlnită în ţările aflate în plină dezvoltare economică“, spune Georg Kovacs, managing director al EOS KSI România, parte a EOS Group şi liderul pieţei locale de colectare a datoriilor.

Societăţile româneşti utilizează în special informaţii bancare, diverse baze de date şi informaţiile oferite de camerele de comerţ şi industrie. Pentru a preveni apariţia datoriilor restante, aleg în multe cazuri să solicite plata în avans şi în numerar la livrarea mărfii sau la prestarea serviciului.

Cu toate acestea, în medie, 40% dintre firmele româneşti participante la studiu au declarat că au remarcat o îmbunătăţire a comportamentului de plată de-a lungul ultimilor doi ani. Dacă se are în vedere cota declarată de 67% a plăţilor efectuate la timp şi intervalul mediu de efectuare a plăţilor de 36 de zile, rezultă că societăţile din România ajung mai repede în posesia sumelor care li se datorează, faţă de cele din celelalte ţări chestionate. Acesta poate să fie şi motivul pentru care mai bine de jumătate dintre ele (51%) au o viziune pozitivă asupra viitorului şi aşteaptă în continuare o îmbunătăţire a comportamentului de plată al clienţilor lor.

Pe piaţa de colectare a restanţelor persoanelor fizice, nu se întrevede însă acelaşi optimism. Astfel, aşa cum arată un studiu Coface România, se constată o creştere a valorii restanţei pe fiecare individ, „cauzată, în principal, de creşterea plafonului de creditare, dispariţia creditelor garantate, etc.“, spune Cristian Ionescu, director general Coface România. Realizatorii studiului se aşteaptă ca restanţele aferente creditelor să crească în viitor cu o medie de 50% pe an.

Georg Kovacs, managing director al EOS KSI România, parte a EOS Group
«Faptul că 40% din participanţii la studiu îşi livrează produsele contra plăţii în avans, 33% solicită plata în numerar, iar 29% pretind certificate de garanţie, arată că firmele din România au un apetit mai ridicat pentru evitarea şi limitarea riscului decât pentru managementul creanţelor.»

10% din cifra de afaceri a societăţilor comerciale poloneze sunt datorii pe care acestea încearcă să le recupereze, iar 2,6% din totalul creanţelor sunt deja trecute în categoria pierderi

25% din cifra de afaceri a societăţilor comerciale greceşti reprezintă datorii nerecuperate. În categoria pierderi sunt trecute 2,5% din totalul creanţelor

15% din cifra de afaceri a societăţilor comerciale româneşti sunt datorii pe care acestea încearcă să le recupereze, 2,1% din totalul creanţelor fiind trecute în categoria pierderi

12% din cifra de afaceri a societăţilor comerciale ruseşti sunt datorii care trebuie recuperate. În categoria pierderi, au fost trecute 2% din totalul creanţelor