Fara exceptie, prezenta societatilor nationale si a companiilor la care statul este actionar majoritar in topul celor mai mari datornici are cauze comune. Profitand de dimensiunile companiilor si de relatia directa pe care acestea o au cu statul, administratorii acestor societati au fost mai putin influentati de contractul de management decat de interesul de a-si pastra functiile.
Concret, topul datornicilor este dominat de Sidex, ce are datorii de 13.747 de miliarde lei. Privatizat in urma cu cateva luni, combinatul beneficiaza in prezent de scutiri de penalitati si de esalonari. De pierdut, tot statul roman pierde, reprezentat prin fiecare contribuabil care plateste mai mult impozit, pentru a acoperi gaura provocata de Sidex bugetului. Dar aceasta situatie nu a schimbat cu nimic atitudinea conducerii combinatului si nici pe cea a guvernantilor. Ani la rand, in jurul combinatului galatean au functionat firme fantoma ce au profitat de aceasta inertie. In 1999, Corpul de control al Guvernului a descoperit peste 1.000 de asemenea firme, care prin contractele incheiate cu Sidex prejudiciau zilnic combinatul cu aproape un milion de dolari. Dar controlul s-a oprit la constatari. Iar acum statul este nevoit sa cedeze si sa promita investitorului scutiri si esalonari.
Alte doua cazuri similare vin sa completeze tabloul datornicilor descris prin cazul combinatului galatean. Este vorba de Petromidia (cu datorii de 4.214 miliarde lei acumulate inainte de privatizare) si Rafo Onesti. In cazul rafinariei bacauane, actualul executiv s-a oferit chiar sa mai garanteze un credit de 100 de milioane de dolari, pentru finantarea aprovizionarii cu titei. Rafo a mai beneficiat de astfel de garantii, pe care statul a trebuit ulterior sa le achite. Totusi, interese obscure determina membrii Executivului sa finanteze in continuare pierderile rafinariei. In plus, pentru cele 2.637 de miliarde datorie la buget, Rafo beneficiaza de esalonari.
De fapt, opt din primii zece datornici la bugetul de stat beneficiaza de esalonari. Acest avantaj poate fi explicat in doua moduri: ori membrii Executivului manifesta slabiciune in raporturile cu managerii desemnati sa administreze aceste companii, ori interese obscure impun aceasta atitudine toleranta la nivelul Executivului.
Cei mai mari datornici, sub tutela Industriei
Sase din cei mai mari datornici la buget se afla sub tutela Ministerului Industriei si Resurselor. Din cei sase, doar SNP Petrom are o situatie inca neclarificata. Petrom figureaza cu o datorie de 10.800 de miliarde lei, dar directorul general Ioan Popa sustine ca aceasta datorie a fost achitata. Cert este insa ca Ministerul Finantelor nu recunoaste majorarea de capital de la Petrom, prin care datoriile au fost convertite in actiuni.
Astfel, SNP s-a ales cu doua procese cu Ministerul Finantelor, care, in calitate de creditor, considera ca transformarea creantelor in actiuni trebuia facuta cu acordul actionarilor minoritari (OUG nr. 229/2000 fiind in vigoare in acel moment) si cu acordul creditorilor.
In ceea ce priveste datoriile acumulate de companiile desprinse din Conel – Electrica, Termoelectrica – acumularea datoriilor este justificata partial de creantele pe care aceste companii le au de incasat. Totusi, o mare parte a datoriilor au fost acumulate voluntar, aceste companii preferand sa achite facturi catre firme selectate „pe spranceana”, dintre partenerii de afaceri din sectorul privat. Un alt caz ciudat este cel al companiei Transgaz Medias. Desi a inregistrat an de an profit, transportatorul de gaze naturale (desprins din Romgaz, companie reinfiintata in acest an) are de incasat creante de la companiile de distributie – Distrigaz Nord si Sud. Totusi, acestea au functionat in cadrul aceleiasi firme pana anul trecut.
Ministru tolerant
Ministrul Industriei si Resurselor (MIR), Dan Ioan Popescu, pare sa fie cel mai tolerant demnitar din executiv. Agentii economici aflati in subordinea acestui minister, cu exceptia SNP Petrom (a carei datorie nu este clarificata), au acumulat datorii la bugetul de stat in valoare de peste 30.000 de miliarde. Cu alte cuvinte, din 400.000 de firme, care opereaza, pe teritoriul Romaniei, un numar de 13 – aflate in administrarea MIR – genereaza o treime din blocajul economic.
Firmele private sustin ca „lista datornicilor”contine date eronate
Companiile multinationale afirma ca nu au datorii catre bugetul de stat
In ultimii ani, ne-am obisnuit cu ideea ca cei mai mari datornici ai statului sunt companiile de stat. Potrivit unei liste a Ministerului Finantelor Publice, printre primii 50 de mari datornici la bugetul de stat, apar mai multe companii private, unele dintre ele multinationale. Mobifon, British American Tobacco (BAT) sau LukOil se pare ca ar avea datorii de sute de miliarde de lei, rezultate din neplata impozitului pe profit si a impozitului pe salarii. Datorii la care insa reprezentantii companiilor respective au reactionat spunand ca de fapt nu exista. „Ne-a mirat foarte mult aparitia noastra pe o lista a marilor datornici. Nimic nu este adevarat, iar noi am luat deja contact cu reprezentantii Guvernului pentru a afla unde s-a facut aceasta greseala. Mobifon si-a platit intotdeauna datoriile catre stat”, se arata intr-un comunicat al operatorului de telefonie mobila.
Aceeasi reactie au avut-o si reprezentantii BAT, care sustin ca includerea lor in categoria datornicilor tine de neglijente ale functionarilor Ministerului Finantelor. „Am mai patit acest lucru si la sfarsitul anului trecut si, in final, s-a inteles ca era vorba de o confuzie legata de neprocesarea unor date”, spun reprezentantii BAT. Oricare ar fi insa adevarul, e clar ca avem de-a face cu doua companii private care sustin ca sunt lideri de piata pe anumite segmente in domeniile in care activeaza. Cu alte cuvinte, daca datoriile la stat sunt adevarate, situatia e cu atat mai grava. Tinand cont de faptul ca respectivele companii sunt multinationale, acestea ar trebui sa cunoasca situatia din Uniunea Europeana, de exemplu, acolo unde legislatia nu permite nici unei companii sa fie datoare. Orice datorie mai mare de trei luni inseamna automat faliment. In ceea ce priveste Petromidia, conducerea companiei Rompetrol recunoaste ca are o datorie de peste 7.000 miliarde de lei, dar spune ca aceasta a fost inclusa in contractul de privatizare a rafinariei. „Datoria este esalonata, iar noi suntem cu plata ratelor la zi”, spune Dinu Patriciu, presedintele companiei Rompetrol. La LukOil intalnim aceeasi situatie, in sensul in care grupul rusesc plateste datoriile vechi ale rafinariei Petrotel.