În timp ce Polonia a demarat o campanie prin care vrea să stopeze exodul talentelor, oferindu-le salarii ca în Vest, Guvernul de la Bucureşti încearcă să-i convingă, cu promisiuni, pe emigranţi să se întoarcă acasă.

Campanii de informare, burse de locuri de muncă, consultanţă pentru începerea unei afaceri, inclusiv asistenţă pentru atragerea şi utilizarea fondurilor europene. Acestea sunt măsurile din strategia cu care executivul crede că va putea să-i aducă înapoi pe muncitorii români. Pentru a oficializa acest lucru a fost emis recent şi un act normativ, care aprobă un plan de măsuri pentru revenirea în ţară a românilor care lucrează în străinătate. Însă târgurile de joburi organizate în acest an în Spania şi Italia n-au făcut decât să-i informeze pe emigranţii români că e nevoie de ei în ţară. „Peste 1.500 de români s-au prezentat la Castellon pentru cele 11.000 de locuri de muncă din România. Însă aceştia nu au fost mulţumiţi de salariile oferite şi nici de faptul că trebuie să se deplaseze în România pentru a susţine o probă înaintea semnării contractului“, nota ziarul spaniol ABC la finalul târgului. Nicio declaraţie oficială despre încheierea vreunui contract de muncă în urma acestor târguri! O parte din explicaţii se regăseşte într-un sondaj realizat recent de Agenţia pentru Strategii Guvernamentale în rândul comunităţii româneşti din Spania şi Italia. Conform acestuia, românii s-ar întoarce acasă pentru un salariu minim lunar net de 1.200 de euro. Majoritatea lucrează în construcţii, menaj şi comerţ şi câştigă acum, în medie, 1.230 de euro lunar net în Spania şi 1.030 de euro în Italia. Venitul lunar net al gospodăriei este de 2.010 euro în Spania şi de 1.650 de euro, în Italia. În următorii doi ani, doar 30% doresc să se întoarcă definitiv în ţară. Comisia Naţională de Prognoză a anticipat că abia în 2013 nivelul salarial mediu net va ajunge la 1.770 de lei, respectiv 492 de euro, la cursul actual. Şi, conform ministrului Varujan Vosganian, abia în 2020 se va ajunge la un nivel de 1.200 de euro, adică exact suma pentru care cei aflaţi la muncă în Vest ar accepta să vină acasă. Până atunci, însă, salariile actuale sunt departe de a-i tenta pe românii din străinătate. Mai mult, majorarea acestora rămâne un subiect delicat. Pe de o parte, FMI a recomandat în repetate rânduri Guvernului să ţină sub control politica salarială, pentru că menţinerea ritmului în care acestea au crescut în ultima perioadă riscă să provoace derapaje la nivelul ţintelor macroeconomice. Pe de altă parte, continuarea majorării accelerate a lefurilor nu este nici pe placul investitorilor străini, care au avertizat deja că îşi vor muta producţia în alte state, în condiţiile în care costurile cu forţa de muncă vor urca prea mult în România.

Polonia: Campanie naţională susţinută de marile companii

Şi totuşi, ţări precum Polonia şi Slovacia, aflate într-o situaţie aproape similară, au reuşit să-şi convingă cetăţenii aflaţi la muncă pe pieţele vestice că există oportunităţi şi acasă. E drept, însă, la patru ani de la aderarea la UE, salariul mediu din Polonia a ajuns la circa 1.000 de euro (faţă de numai circa 330 de euro în România în prezent), în vreme ce în Slovacia acesta este de 656 de euro. Polonia a început prin a încerca să reducă exodul tinerilor spre Marea Britanie printr-o campanie la nivel naţional, intitulată „Rămâi cu noi“, susţinută de mari companii, precum LG, Philips, Siemens, Volvo şi Hewlett-Packard. Acestea au oferit pachete salariale atractive, înfiinţând, numai în jurul oraşului Wroclaw, peste 100.000 de noi locuri de muncă.

O soluţie, reducerea costurilor pe angajat

Ambasadorul Spaniei la Bucureşti, Juan Pablo Garcia-Berdoy y Cerezo, declara recent, pentru Capital, că Madridul ar dori ca autorităţile române să reflecteze asupra modului în care pot fi stimulate acele companii europene ce angajează muncitori care se întorc acasă.

Ca de obicei, mediul de afaceri reacţionează primul. „Zilele acestea, vom discuta cu reprezentantul companiei din Madrid posibilitatea de a ne extinde pieţele de recrutare. Încercăm să-i aducem din Spania pe românii care au experienţă în consultanţă, proiectare şi management în construcţii. Oferim salarii lunare care pornesc de la 1.000 de euro net şi ajung până la 3.000 de euro pentru şefii unor proiecte complexe şi de anvergură“, a declarat pentru Capital, Marius Nistor, directorul de dezvoltare al companiei Eptisa International Grupo. „Competiţia de pe piaţa românească este acerbă, şi pentru a putea rezista trebuie să ai preţuri mici. De aceea, am fi interesaţi dacă Guvernul ar putea micşora impozitele şi taxele pe care angajatorul le plăteşte pentru fiecare angajat cu carte de muncă. Acestea aproape dublează salariul suportat de companie“, susţine Nistor.

Enrico Malerba, directorul executiv al companiei Pirelli Tyres România, este de părere că cel mai important este să fie găsite soluţii pentru stăvilirea emigrării tinerilor, oferindu-le oportunităţi de a-şi începe cariera la ei acasă. „Nu este uşor să-i convingi pe românii aflaţi în străinătate, care şi-au găsit locuri bune de muncă, să se întoarcă acasă, deşi pot să primească acelaşi salariu. Cei interesaţi să revină în România sunt muncitorii necalificaţi şi acele persoane care nu au experienţă profesională. De aceea, campania pentru atragerea românilor acasă va fi neinteresantă pentru cei care s-au afirmat deja“, susţine Malerba. Acesta afirmă că nu este important să vorbim de un salariu echivalent cu cel din Italia, unde costul vieţii este altul. „Cu un salariu de 2.500 de euro net nu poţi trăi o lună în Italia, în schimb, în România îţi poţi asigura un nivel de trai foarte bun“, spune directorul fabricii Pirelli de la Slatina. 

4,8 miliarde de euro reprezintă suma totală pe care românii care muncesc în străinătate au trimis-o acasă,
în 2007, conform BNR