Pe 13 februarie, președintele a anunțat că administrația sa va evalua tarifele și alte bariere comerciale impuse exporturilor SUA de către alte națiuni și le va asocia cu tarife „reciproce”. Președintele Donald Trump a declarat și că tarifele de 25% pentru Canada și Mexic vor intra în vigoare începând de marți.

Obiectivul lui Trump, decalajul dintre exporturi și importuri

O parte a obiectivului președintelui este de a micșora acea zonă de un trilion de dolari, dintre importuri și exporturi, determinând alte țări să cumpere mai multe bunuri din SUA și stimulând producția internă, scrie Wall Street Journal.

Cei mai mari parteneri comerciali ai SUA – Mexic, Canada și China – contribuie semnificativ la acest decalaj. Dar SUA a avut anul trecut un deficit comercial cu peste 100 de țări, potrivit datelor Biroului de Recensământ. Decalajele cu unele dintre aceste națiuni, inclusiv Vietnam și India, au crescut, pe măsură ce întreprinderile și-au mutat lanțurile de aprovizionare din China, subliniază publicația.

Ce s-a întâmplat între SUA, Canada, Mexic și China

La 1 februarie,  Donald Trump a semnat ordine executive care impuneau tarife de 25% asupra Mexicului și Canadei, cu o scutire parțială pentru exporturile canadiene de energie și petrol și un tarif de 10% pentru China.

Donald Trump a vorbit despre deficitul comercial ridicat de mărfuri cu cele trei țări, care împreună se ridică la peste 480 de miliarde de dolari. China, Mexic și Canada au reprezentat, în mod colectiv, peste 40% din importurile de bunuri din SUA anul trecut, ajungând la 1,2 trilioane de dolari.

El a spus că aceste tarife vor rămâne în vigoare până când țările vor lua măsuri pentru a reduce fluxul de migranți și droguri, în special fentanil, în SUA. Tarifele riscau să crească costul bunurilor online și au generat incertitudine pe piața globală cu privire la riscul unei încetiniri accentuate a creșterii globale.

Acorduri de ultim moment cu Mexic și Canada

Liderii Mexicului și Canadei au încheiat acorduri de ultim moment, întrerupând tarifele iminente. Președinta Mexicului, Claudia Sheinbaum, a anunțat trimiterea a 10.000 de ofițeri ai Gărzii Naționale la graniță pentru a reduce traficul de droguri și migranții în SUA, după ce a vorbit cu Trump. Canada a fost de acord să trimită forțe la graniță pentru a lupta împotriva traficului de droguri și a migrației fără acte, așa cum a cerut noua administrație americană.

China a impus taxe, ca represalii, asupra unei game de bunuri și produse americane, inclusiv o taxă de 15% la importurile de cărbune și gaze naturale lichefiate (GNL). Beijingul a aplicat și tarife de 10% la importurile de țiței și echipamentele agricole.

Pe fondul războiului tarifar, președintele Donald Trump a anunțat că intenționează să discute cu președintele chinez Xi Jinping în zilele următoare.

Potrivit experților, obiectivul principal al impunerii tarifelor a fost „acela de a îndeplini strategic obiectivele politicii externe și ale politicii interne ale lui Trump, de a opri fluxul ilegal de fentanil în Statele Unite”. Fentanilul este responsabil pentru aproximativ 70.000 de decese prin supradoză în SUA, în fiecare an. Deși s-a acordat multă atenție Mexicului și graniței de sud, oficialii americani au identificat și Canada și granița de nord ca puncte cheie de intrare pentru droguri.

Deficitul comercial anual cu China a rămas la 300 de miliarde de dolari

Pentru a pune capăt războiului comercial, China a fost de acord în 2020 să-și majoreze achizițiile anuale de mărfuri americane cu 200 de miliarde de dolari, dar planul a fost perturbat de pandemia COVID-19. Iar deficitul comercial anual al SUA cu China a rămas la 300 de miliarde de dolari, potrivit datelor vamale chineze publicate luna trecută.

China, a doua cea mai mare economie a lumii, spune că o „creștere unilaterală a tarifelor” de către SUA „încalcă grav regulile Organizației Mondiale a Comerțului”. De asemenea, a lansat o investigație anti-monopol asupra Google și a impus controale asupra exporturilor de pământuri rare, cruciale pentru fabricarea semiconductorilor.