Vremea proastă, lipsa cofinanţării pentru proiectele UE şi întârzierile la plata subvenţiilor sunt motivele invocate de jucătorii de pe piaţa agricolă pentru rezultatele în continuare sub aşteptări, obţinute anul trecut. Ca în fiecare an, agricultra României depinde aproape în totalitate de starea vremii. Dacă este secetă, dacă sunt inundaţii, dacă bate vântul prea tare, totul are impact major asupra recoltelor şi implicit asupra rezultatelor întregului sistem. „
Vremea proastă, lipsa cofinanţării pentru proiectele UE şi întârzierile la plata subvenţiilor sunt motivele invocate de jucătorii de pe piaţa agricolă pentru rezultatele în continuare sub aşteptări, obţinute anul trecut.
Ca în fiecare an, agricultra României depinde aproape în totalitate de starea vremii. Dacă este secetă, dacă sunt inundaţii, dacă bate vântul prea tare, totul are impact major asupra recoltelor şi implicit asupra rezultatelor întregului sistem.
„Anul 2009 a fost unul dificil din două motive esenţiale. În primul rând, din punct de vedere climatic, nu a fost un an bun şi acest lucru a avut consecinţe asupra producţiei. În alt doilea rând, a perpetuat problema lipsei de funcţionalitate a pieţei agricole, ceea ce a atras pierderi imense”, a spus preşedintele comisiei de agricultură din Camera Deputaţilor, Valeriu Tabără.
Dependenţa de starea vremii se vede cel mai bine probabil când vine vorba de producţia de grâu. În fiecare vară, cantitatea de grâu obţinută este strâns legată de condiţiile meteorologice de peste an. 2009 nu a făcut excepţie de la această regulă. „Recolta de grâu a fost foarte proastă anul acesta. Şi nu este vorba neapărat despre cantitatea obţinută, care este destul de slabă oricum, dar este vorba mai ales de calitatea grâului. Deja am fost nevoiţi să facem importuri pentru a amesteca grâul nostru cu unul de mai bună calitate. A fost un an de care vrem să scăpăm şi să nu ne mai întâlnim cu unul asemănător”, a spus Aurel Popescu, preşedintele Patronatului din Industria de Morărit şi Panificaţie din România – ROMPAN.
Fondurile europene se lasă aşteptate
Pentru a elimina această dependenţă majoră a agriculturii de starea vremii, specialiştii spun că ar trebui accesate cât mai multe fonduri europene cu ajutorul cărora fermele să se dezvolte tehnologic, iar agricultorii să se doteze cu utilaje agricole.
„Pentru agricultură, nu a fost nimic bun în acest an. Speranţele se puneau în accesarea fondurilor europene. Din păcate, şi acest demers merge prost mai ales pentru că fermierii nu pot face rost de bani pentru cofinanţare. Băncile refuză să acorde credite şi multe proiecte au rămas nefinanţate”, a spus Adrian Rădulescu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România. Potrivit datelor Agenţiei de Plaţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit până în acest moment au fost semnate 9.170 contracte în valoare de 1,68 miliarde euro. În total, au fost depuse 21.527 cereri de finanţare în valoare de 10,37 miliarde euro. România are la dispoziţie 8,84 miliarde euro de la Uniunea Europeană pentru a le cheltui până în 2013.
Criză politică şi economică, simţite din plin
Anul politic agitat a avut repercursiuni asupra situaţiei din agricultură. Fermierii au fost nemulţumiţi de întârzierile la plata subvenţiilor, au ajuns chiar să iasă în stradă, iar în ultimele luni ale acestui an nici măcar n-au avut cu cine sta de vorbă la Ministerul Agriculturii. „Inexistenţa unui ministru competent a dus la o stare de nesiguranţă şi la lipsa unor măsuri necesare pentru dezvoltarea agriculturii”, a arătat Rădulescu.
Nici criza economică n-a rămas fără consecinţe negative. „2009 a fost un an prost pentru agricultură, a fost un an în care s-a simţit criza. Am înregistrat scăderi de 7-8% în sector, în schimb s-a dezvoltat evaziunea fiscală. Cei acre au vrut să investească şi să acceseze fondurile europene nu au reuşit să finalizeze proiectele din cauza lipsei banilor. Anul acesta încheiem pe minus”, a spus Popescu.
Pe de altă parte sunt şi sectoare în care criza economică nu s-a simţit aşa acut. Este vorba despre industria de prelucrare a laptelui. „Vom termina anul acesta cu o valoare a pieţei cel puţin egală cu cea a anului 2008, dacă nu cumva vom fi pe plus după vânzările de Sărbători. Noi am avut noroc întrucât cumpărătorii şi-au schimbat obiceiurile de consum şi au cumpărat lactate chiar şi în perioada verii când de obicei scădeau vânzările. Putem spune că cel puţin procesatorii din acest sector sunt mulţumiţi de cum se încheie anul”, a spus Valentin Blănaru, director executiv al Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui – APRIL.