Dan Andronic explică intervenția publică a SVR
Potrivit lui Dan Andronic, prima ipoteză este că Federația Rusă urmărește să destabilizeze țara înainte de alegerile prezidențiale, sprijinindu-l aparent pe Călin Georgescu, dar având ca scop principal divizarea societății, astfel încât conflictele interne să devină mai importante decât rezultatul alegerilor.
A doua ipoteză este că serviciile ruse de informații au reacționat preventiv, lansând acuzații pentru a evita să fie acuzate, în contextul unor posibile dezvăluiri despre legăturile dintre spionii ruși și anturajul lui Călin Georgescu. Jurnalistul consideră situația un precedent periculos, caracterizat de aroganță și ostilitate din partea Rusiei.
“Prima ipoteză: Federația Rusă are tot interesul să provoace tulburări în România în preajma alegerilor prezidențiale. Comunicatul serviciul de spionaj ESTE un sprijin evident acordat lui Călin Georgescu, dar are ca țintă divizarea definitivă a societății. În așa fel încât nici nu va mai conta dacă va candida Călin Georgescu sau nu. Dacă va ieși sau nu președinte, dacă va câștiga Antonescu, Ponta sau Nicușor Dan. Oamenii vor fi în două tabere clare, adverse, cu consecințe majore în timp. Sentimentul de ură va domina orice dezbatere pe teme politice, economice sau sociale.
A doua ipoteză: SVR a aflat că urma să fie detonat un alt dosar, mult mai clar, de legături între spioni ruși și anturajul lui Călin Georgescu. Și atunci a ales calea contraatacului. A ales să lanseze o acuzație, ca să nu poată fi acuzat. Oricum ceea ce s-a întâmplat este fără precedent în istoria alegerilor. Este o dovadă de aroganță tipic rusească, de nepăsare și dușmănie manifestă.”, a explicat acesta la Antena 3 CNN.
Potrivit lui Dan Andronic, trebuie convocat urgent CSAT.
„În mod normal ar trebui convocat CSAT. Trebuie arătat că suntem fermi. Dacă aș fi decident în statul român aș rechema ambasadorul României de la Moscova pentru consultări. Este o dovadă de inamiciție incredibilă!”, a conchis acesta.
SVR a criticat decizia Parchetului român în ceea ce-l privește pe Călin Georgescu
SVR, serviciul de spionaj extern al Rusiei, a emis un comunicat în care susține că decizia Parchetului român de a-l acuza pe Călin Georgescu ar fi fost influențată de conducerea Uniunii Europene. Potrivit informațiilor prezentate, Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, ar fi jucat un rol crucial în anularea rezultatelor primului tur al alegerilor prezidențiale din România, la sfârșitul anului 2024.
De asemenea, aceasta ar fi cerut autorităților române să împiedice participarea lui Georgescu la scrutinul repetat din luna mai, amenințând chiar cu restrângerea accesului României la fondurile europene, în cazul în care acesta ar continua să candideze. Comunicatul a fost preluat de agenția TASS.
Comunicatul SVR
Bruxelles-ul își exprimă o preocupare intensă față de posibilitatea ca noul președinte al SUA să slăbească „superstructura globalistă europeană” și își bazează strategia pe sprijinul unor lideri conservatori cu orientare națională, precum premierul ungar V. Orban, premierul slovac R. Fico și candidatul român la președinție, C. Georgescu.
Conform informațiilor deținute de Serviciul de Informații Externe al Rusiei, Uniunea Europeană ar fi susținut decizia parchetului român de a formula acuzații împotriva lui Georgescu. Președinta Comisiei Europene, W. von der Leyen, care ar fi avut un rol esențial în invalidarea rezultatelor primului tur al alegerilor prezidențiale din România, la sfârșitul anului 2024, ar fi cerut autorităților de la București să împiedice participarea lui Georgescu la scrutinul repetat din luna mai.
În plus, aceasta ar fi amenințat cu restricționarea accesului României la fondurile europene dacă reprezentantul „forțelor nesistemice” ar continua să fie activ în campania electorală.
Elita totalitar-liberală europeană se teme clar de o „întorsătură conservatoare în Europa” sub influența lui Trump. Pentru a împiedica un astfel de scenariu, Bruxelles-ul nu ezită să recurgă la diverse mijloace. După „atacul asupra lui Georgescu”, este de așteptat ca mainstreamul liberal european să intensifice eforturile de suprimare a disidenței în UE. Ținta principală ar putea deveni Ungaria, considerată un „bastion al conservatorismului european”, iar un pretext convenabil pentru astfel de acțiuni ar putea fi alegerile parlamentare programate în această țară anul viitor.
