Una dintre cele mai controversate decizii ale lui Churchill, cea de a sprijini partizanii comuniști din Iugoslavia în cel cel de-al Doilea Război Mondial, este prezentată în cartea „Churchill și Tito”, autor Christopher Catherwood, publicată în România în premieră de Editura Evenimentul și Capital.
Volumul „Churchill și Tito” – autor Christopher Catherwood, recomandat de revista Evenimentul Istoric, poate fi achiziționat de la punctele de difuzare a presei sau online pe www.edituradecarte.ro.
Winston Churchill a fost, probabil, cel mai important politician al secolului XX. Fără tenaticatea lui, atunci când armatele lui Adolf Hitler erau pe plajele din Normandia gata să debarce în insula britanică, în vara anului 1940, ultimul Război Mondial ar fi avut un cu totul alt deznodământ, iar lumea liberă pe care noi o știm azi nu ar mai fi existat cu siguranță.
Deși Churchill a fost anticomunist și antinazist, în 1943 se hotărăște însă să-l spijine logistic, în luptele din Iugoslavia împotriva Wehrmacht-ului, pe comunistul Iosif Broz Tito cu ai lui partizani, în defavoarea conducătorului cetnicilor, regalistul Draza Mihailovici.
Ambele tabere luptau împotriva ocupanților germani, cu mențiunea că cetnicii lui Mihailovici luptau și împotriva partizanilor-comuniști.
În 1943 principala preocupare a lui Churchill a fost și a rămas debarcarea din Italia a Aliaților și blocarea a cât mai multor divizii germane în Balcani, pentru a împiedica transferul lor în Italia. Era vorba doar de un calcul. Cu cât iugoslavii omorau mai mulți nemți, cu atât mai puțini soldați aliați din Italia mureau. Simplu și cinic.
Și care din aceste 2 tabere, partizani-cetnici, omorau mai mulți germani în luptele din Iugoslavia?
Conform rapoartelor primite de Churchill de la serviciile secrete britanice, partizanii lui Tito produceau cele mai multe victime în rândurile armatei germane, fără să le pese de pierderile militare și civile, în timp ce cetnicii lui Mihailovici nu erau dispuși să omoare germani la întâmplare, iar ulterior civilii să aibă de suferit în urma represaliilor.
Ce este clar este faptul ca Churchill nu putea decide politica britanică pe baza a ceea ce era sau nu mai convenabil pentru cetnici.
O noutate pe care cartea o aduce din punct de vedere istoriografic este aceea că Churchill s-a hotărât să-l susțină pe Tito în defavoarea lui Mihailovici în baza rapoartelor primite de la serviciile secrete britanice, care spărseseră codurile germane, și nu în baza rapoartelor venite de la spionii britanici aflați la Cairo, așa cum era cunoscut până în prezent.
Aceste rapoarte, ne dezvăluie autorul, îl incriminau pe Mihailovici că a pactizat, în unele zone ale Iugoslaviei, cu ocupantul, fie că era vorba de armata germană, italiană sau trupele guvernului marionetă de la Belgrad ale generalului Nedic.
Care sunt toate premisele pentru care Churchill a luat decizia de a sprijini partizanii comuniști din Iugoslavia în timpul celui de-al Doilea Război Mondial le veți afla din cartea „Churchill și Tito” – autor Christopher Catherwood care poate fi cumpărată începând de astăzi de la punctele de difuzare ale presei și prin comandă online pe www.edituradecarte.ro.