De la economiile agrare care au susținut cândva civilizațiile timpurii, până la revoluțiile industriale care au mecanizat producția, fiecare epocă a remodelat prioritățile societății, este concluzia unui articol publicat de Cityam pe tema influenței AI în lumea de azi.

La sfârșitul secolului XX, ascensiunea „economiei cunoașterii”, a plasat informația și gândirea cognitivă în centrul progresului. Astăzi, pe măsură ce implementarea inteligenței artificiale (AI) se accelerează, ne aflăm la o altă răscruce, subliniază publicația.

„Economia bazată pe „cunoaștere” este pe sfârșite”, a spus Aneesh Raman, director de oportunități economice la LinkedIn, „locul ei fiind luat de economia inovației”.

O economie în schimbare

Timp de decenii, economia cunoașterii a dominat lumea. S-a dezvoltat pe baza capacității de a procesa, stoca și distribui informații. De atunci, AI a schimbat fundamental jocul.

Acum, mașinile pot analiza cantități mari de date, pot identifica modele sau pot genera text asemănător unui om în doar câteva secunde – sarcini care odată necesitau ani de experiență. Cu toate acestea, pe măsură ce AI preia munca bazată pe cunoștințe, informația în sine nu mai este suficientă. Ca răspuns, o nouă economie prinde contur. Este economia construită pe capacități umane pe care AI nu le poate replica, notează Cityam.

Adevărata descoperire constă în înțelegerea locului în care se termină capacitățile AI și când îi preiau locul forțele umane.

Liderii de afaceri au recunoscut deja această schimbare. Datele LinkedIn au dezvăluit că 90% dintre directorii executivi consideră că AI este o prioritate de top. Prin urmare, companiile investesc miliarde în automatizarea și luarea deciziilor bazate pe AI.

Potrivit Accenture, 73% dintre companii își canalizează investițiile digitale în AI, recunoscând potențialul acesteia de a crește productivitatea și de a debloca piețe complet noi.

AI și mitul forței de muncă

În ciuda temerilor ca AI va înlocui locurile de muncă, realitatea este mai nuanțată. Până în 2030, aproape 70% din locurile de muncă care vor exista nu au fost încă inventate. Acest lucru prezintă un paradox, în care AI va înlocui anumite sarcini, dar va crea, de asemenea, industrii și cariere complet noi.

Mai mult, progresele rapide în AI fac automatizarea mai ieftină decât angajarea angajaților. Se estimează că piața AI va depăși 800 de miliarde de dolari (618,19 miliarde de lire sterline) în 2030, agenții AI gestionând o pondere tot mai mare a funcțiilor de afaceri.

Startup-ul chinez DeepSeek a dovedit jucătorilor de tehnologie la nivel mondial cât de accesibile pot fi sistemele bazate pe inteligență artificială, lansând un bot de chat avansat la un sfert din costul modelelor similare dezvoltate în SUA.

Adevărata provocare nu va fi pierderea locurilor de muncă sau ideea de a fi „înlocuit”. Ci dacă organizațiile sau indivizii sunt pregătiți să-și redefinească job-urile.

Trecem de la o eră în care oamenii sprijină tehnologia, la una în care tehnologia susține potențialul uman”, a declarat Jensen Huang, directorul executiv al gigantului de cipuri Nvidia. „

Nu veți pierde locurile de muncă din cauza AI, ci mai degrabă, din cauza celor care o folosesc”, a continuat el.

În Marea Britanie, creșterea anemică a competențelor IT în rândul britanicilor a mărit decalajul competențelor AI, ceea ce înseamnă că nu există nivelul de expertiză necesar în întreaga țară pentru a face față acestei schimbări.

”Lost Einsteins”

În vreme ce înclinația către inovare promite o nouă frontieră a creșterii economice, barierele sistemice continuă să-i determine pe potențialii pionieri să aibă unele rețineri.

Cercetările MIT arată că, în general, copiii din familii cu venituri mari au șanse de 10 ori mai mari să devină inventatori decât colegii lor cu venituri mai mici.

Economiștii au inventat termenul de „Lost Einsteins”, un termen care sugerează vastul potențial risipit din cauza disparităților socio-economice.

Sinergia dintre oameni și AI

Discuțiile despre AI au fost caracterizate de extreme – fie ca o tehnologie distopică, care fură locurile de muncă ale oamenilor, fie ca o tendință exagerată cu impact limitat.

Acest lucru lasă loc unei perspective mai echilibrate, în care promovarea colaborării eficiente între oameni și inteligența artificială va debloca potențialul uman la o scară fără precedent.

Prin urmare, organizațiile ar trebui să dezvolte job-uri care să integreze această colaborare, ceea ce necesită o schimbare către abordări interfuncționale. Oamenii care folosesc inteligența artificială vor stimula învățarea și dezvoltarea personalizate, încurajând o cultură a adaptabilității continue, subliniază publicația.