În timpurile moderne, două foste eminențe în securitate națională de la Brookings Institution au declarat că scopul extinderii NATO în Europa de Est în anii 1990 a fost „promovarea păcii și stabilității pe continentul european, prin integrarea noilor democrații din Europa Centrală și de Est”. De fapt, lucrurile nu au stat așa.

Deschiderea de noi piețe pentru companiile americane de armament

Forța motrice din spatele expansiunii, care a amplificat paranoia rusă și instabilitatea din Europa de Est, a fost necesitatea deschiderii de noi piețe pentru companiile americane de armament. Dar și perspectiva recompensei politice pentru președintele Bill Clinton în rândul votanților, potrivit The Nation.

Există un adevăr esențial despre mașinăria militară americană, pe care străinii nu-l înțeleg. Acesta este că eficiența războiului are o prioritate mai mică, în comparație cu avantajele personale și birocrația internă.

Forțele armate SUA cheltuiesc sume imense pentru dezvoltarea armelor hipersonice pe motivul fals că rușii conduc deja în acest domeniu. În ciuda faptului că sute de mii de veterani ai războaielor de după 11 septembrie suferă de traumatisme provocate de explozii, armata a insistat să-și doteze soldații cu căști ale unei companii privilegiate, care sporesc efectele exploziilor. Flota a Șaptea a Marinei și-a aranjat desfășurarea în Asia de Sud-Est la cererea unui antreprenor cunoscut sub numele de „Fat Leonard”, care i-a mituit pe comandanți cu ajutorul prostituatelor.

Se confirmă maxima “Follow the money”

Se confirmă astfel maxima atemporală “Follow the money” (urmărește circuitul banilor) ca fiind cel mai sigur mijloc de a descoperi motivațiile reale din spatele acțiunilor și evenimentelor care, altfel, pot părea inexplicabile.

Motivul acestei disparități în alocarea resurselor ar trebui să fie evident: ”industria aerospațială”, așa cum s-au redenumit producătorii de aeronave. Aceasta a fost mai puternică decât producătorii de bocanci pentru soldați, așa că acolo s-au dus banii.

Modelul din timpul războiului din Coreea s-a repetat o jumătate de secol mai târziu. În timp ce familiile americane s-au îndatorat pentru a cumpăra veste blindate, șosete, cizme și ochelari de noapte pentru cei trimiși in Irak, aproximativ 50 de miliarde de dolari s-au aruncat pe dispozitive ezoterice pentru a detecta casele insurgenților.

Unul dintre aceștia a fost Compass Call, un avion Lockheed EC-130H de 100 de milioane de dolari, echipat cu radar, care putea căuta explozibili îngropați. O unitate de informații militare a concluzionat, după ce a analizat sute de zboruri, că sistemul nu avea „niciun efect detectabil”.

Mai mulți bani generează mai puțină apărare

Chiar când deficiențele unui program de arme sunt prea flagrante pentru a fi ignorate, criticile din mass-media sunt adesea timide.

În ansamblu, în ciuda creșterii cheltuielilor, armata SUA continuă să se devină mai mică, lansând mai puține nave, avioane și unități de luptă la sol cu ​​fiecare deceniu care trece. În mod paradoxal, mai mulți bani se pare că generează mai puțină apărare.

Apetitul Americii pentru război, alimentat de corporații

Între timp, liberalii deplâng banii cheltuiți pe arme și apetitul Americii pentru război, evitând să amintească forța motrice care stă la baza acestor lucruri: dorința serviciilor militare de a primi tot mai mulți bani, la fel de mare cu cea a corporațiilor care le susțin.

Din ecuație nu lipssesc ofițerii, care vor fi răsplătiți cu locuri de muncă bine remunerate la aceste aceleași corporații, după ce se pensionează.

Sursa foto: Dreamstime