De ce anularea alegerilor este „nelegală”, potrivit lui Alexandru Vasile. Șase motive
De ce anularea alegerilor este „nelegală”, potrivit lui Alexandru Vasile. Judecătorul Curții de Apel Ploiești, Alexandru Vasile, consideră că Hotărârea prin care Curtea Constituțională a României a anulat alegerile din 2024 este „nelegală”, conform motivării deciziei controversate.
În motivarea deciziei, au fost prezentate mai multe argumente pentru care Hotărârea Curții Constituționale a României (CCR) ar fi „nelegală”. Judecătorul subliniază încă de la început că Hotărârea prin care CCR a anulat alegerile din 2024 „este un act administrativ cu caracter normativ”, ceea ce ar impune ca aceasta să fie judecată de o secție de contencios-administrativ.
De asemenea, se face referire la raportul Comisiei de la Veneția, care subliniază „drepturile procedurale și dreptul persoanelor de a formula apel împotriva deciziei autorității electorale”. În legătură cu suspendarea executării Hotărârii prin care CCR a anulat alegerile din 2024, judecătorul invocă mai multe „motive de nelegalitate”.
Așadar, Curtea de Apel Ploiești a hotărât suspendarea Hotărârii nr. 32 din decembrie 2024 a Curții Constituționale referitoare la anularea alegerilor, considerând că șase dintre motivele invocate de reclamantă sunt fundamentate.
Primul motiv: CCR ar fi comis un exces de putere
Un prim motiv de nelegalitate invocat de reclamantă în cazul anulării alegerilor prezidențiale din 2024 este legat de faptul că, la emiterea Hotărârii nr. 32 din 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a comis un exces de putere, conform art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.
Reclamanta susține că, prin această Hotărâre, Curtea Constituțională a interpretat în mod abuziv atribuția sa de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea președintelui României, anulând, printr-o autosesizare arbitrară, întregul proces democratic de alegere a președintelui. Acesta este primul motiv pentru care s-a decis anularea alegerilor prezidențiale din 2024.
Al doilea motiv: încălcarea termenului în care ar fi putut fi pusă în discuție posibilitatea anulării alegerilor
Al doilea motiv de nelegalitate invocat se referă la faptul că Hotărârea Curții Constituționale nr. 32 din 6 decembrie 2024, a cărei anulare este solicitată, a fost emisă cu încălcarea termenului în care ar fi putut fi pusă în discuție posibilitatea anulării alegerilor. Conform pct. 107 din Anexa HG nr. 1061/2024, acest termen este legat de data validării rezultatelor primului tur de scrutin.
„Curtea reţine că, că şi acest motiv de nelegalitate este întemeiat, în condiţiile în care, conform prevederilor art. 52 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 370/2004, cererea de anulare a alegerilor se poate formula în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării, iar soluţionarea cererii de către Curtea Constituţională se face până la data prevăzută de lege pentru aducerea la cunoştinţa publică a rezultatului alegerilor. Or, în prezenta cauză, pe lângă faptul că nu a existat o cerere de anulare a alegerilor cum prevăd dispoziţiile menţionate, anularea procesului electoral a fost dispusă de Curtea Constituţională după ce procesul de votare pentru turul II începuse, fără a aştepta închiderea votării şi cu încălcarea propriei hotărâri anterioare nr. 31 din 2 decembrie 2024, prin care au fost validate rezultatele primului tur de scrutin, criticile de nelegalitate formulate de reclamantă, în cadrul acestui motiv de nelegalitate, fiind întemeiate”, se arată în document.
Hotărârea CCR ar fi fost emisă cu încălcarea principiului irevocabilității actelor administrative
Al treilea motiv de nelegalitate invocat de reclamantă se referă la faptul că Hotărârea Curții Constituționale a României nr. 32 din 6 decembrie 2024 a fost emisă cu încălcarea principiului irevocabilității actelor administrative care au intrat în circuitul civil și au produs efecte juridice.
Curtea de Apel Ploiești a considerat că acest motiv este întemeiat, subliniind că „Curtea Constituțională era obligată să își respecte propria hotărâre anterioară, prin care validase primul tur de scrutin, astfel că, prin anularea în întregime a procesului electoral, se aduce atingere principiului securității raporturilor juridice, care este implicit în toate articolele Convenției europene a drepturilor omului și care a fost consacrat în jurisprudența C.E.D.O.”.
Hotărârea atacată a fost emisă cu încălcarea condițiilor de fond prevăzute de art. 52 din Legea nr. 370/2004
Al patrulea motiv de nelegalitate invocat de reclamantă vizează faptul că hotărârea atacată a fost emisă cu încălcarea condițiilor de fond prevăzute de art. 52 din Legea nr. 370/2004, care sunt necesare pentru anularea alegerilor.
„În prezenta cauză, pretinsele fraude reţinute în motivarea hotărârii contestate, fără a fi dovedite în mod corespunzător, nu vizează cerinţa prevăzută de lege, respectiv votarea şi stabilirea rezultatelor de natură a modifica atribuirea mandatului sau ordinea candidaţilor, ci o etapă anterioară procesului de votare, respectiv etapa derulării campaniei electorale anterioare votului propriu zis, vizând modalitatea de informare a alegătorilor prin intermediul social-media, respectiv finanţarea campaniei electorale, aspecte care nu intră sub incidenţa textului de lege indicat”, constată Curtea de Apel Ploieşti.
Ultimele două motive de nelegalitate invocate de reclamantă se referă la faptul că hotărârea atacată a fost emisă cu încălcarea art. 2 din Constituţia României privind Suveranitatea, prin care Curtea Constituţională a încălcat suveranitatea poporului român, anulând întreaga procedură electorală și lăsând România fără Preşedinte legitim ales de popor, iar cetăţenii au fost lipsiţi de posibilitatea de a-şi alege candidatul preferat pentru ocuparea funcţiei de preşedinte al României.
Documentul poate fi văzut în întregime aici.
