Medicii au o explicație pentru asta: este vorba de spasme hipnice, pe care, conform unor date, le experimentează aproximativ 70% dintre oameni. Tulburările de anxietate afectează mai mult de 31% din populația SUA, potrivit National Institutes of Health.
Nivelurile crescute de cortizol înseamnă o frecvență cardiacă mai mare și o nevoie compensatorie de a se mișca sau de a „elibera”. Acest lucru se datorează faptului că mișcarea crește fluxul sanguin și poate elibera tensiunea stocată în mușchi, potrivit WellandGood.
Afecțiuni precum sindromul picioarelor neliniştite sunt o problemă destul de frecventă
Experții susțin că nu e vorba de ceva care să ne îngrijoreze, ci de un eveniment inofensiv, care este destul de frecvent: până la 70 la sută dintre oameni experimentează sindromul picioarelor neliniștite. Afecțiuni precum sindromul picioarelor neliniştite (RLS) sunt o problemă destul de frecventă. „RLS nu este o tulburare de somn, dar este o tulburare care te împiedică să dormi”, explică dr. Michael Dasgupta.
Simptomele clasice ale RLS includ senzații inconfortabile la nivelul picioarelor când mergem la culcare, dar care sunt de obicei ameliorate prin întinderea sau mișcarea picioarelor. RLS poate afecta somnul, contribuind la insomnie. Din câte se pare, există mai mulți factori care pot stimula acest sindrom.
Lipsa somnului
Lipsa somnului pare a fi cea mai frecventă cauză, spune dr. Dasgupta. Cel mai important este somnul REM, un somn odihnitor care durează în mod normal între 15 şi 25% din noapte.
Somnul de slabă calitate înseamnă că nu ajungem la stadiul REM, adică la cele șapte până la nouă ore recomandate de Fundația Națională a Somnului.
Stresul și anxietatea pot juca un rol important
Stresul poate, de asemenea, declanșa astfel de spasme. „Ar fi interesant de știut dacă oamenii au început să experimenteze mai multe spasme hipnice în timpul pandemiei”, spune dr. Dasgupta.
De aceea, el recomandă un anumit timp de relaxare înainte de culcare, pentru a atenua orice anxietăți care ar putea să ne țină treji, cu gândul în mii de direcții.
Anumiți stimuli pot ajuta la calmarea părților neliniștite sau hiperactive ale creierului
Anumite stimulente, cum ar fi cofeina și nicotina, sunt, de asemenea, asociate cu spasmele, spune dr. Dasgupta. Nu e surprinzător faptul că privarea de somn și consumul de cofeină merg mână-n mână. Cu cât sunteți mai privați de somn, cu atât vă bazați mai mult pe cofeină pentru a sta treaz. U.S. Food & Drug Administration recomandă să nu se consume mai mult de 400 mg de cofeină pe zi, sau patru până la cinci căni de cafea.
Deoarece spasmele au loc în timpul tranziției dintre veghe și somn, acestea ar putea să apară dacă aveți apnee, o afecțiune marcată de scurte pauze de respirație pe tot parcursul nopții, care provoacă mai multe treziri, explică dr. Dasgupta. Simptomele de apnee includ sforăitul sau gâfâitul în timpul somnului. Potrivit unui studiu din 2015, „cercetările la copiii cu tulburare de hiperactivitate cu deficit de atenție (ADHD) sugerează că mișcările repetitive îmbunătățesc concentrarea și atenția”.
Același efect ar putea explica creșterea numărului de cazuri de picioare neliniștite. Dr. Joan Collins explică că anumiți stimuli pot ajuta la calmarea părților neliniștite sau hiperactive ale creierului și la concentrare, mai ales atunci când se confruntă cu un „stimul negativ”, cum ar fi plictiseala sau distragerea atenției.
