“Din cauza lipsei creditului s-a apelat la metode neortodoxe de plată. Creditul nu şi-a revenit şi, din păcate, lipsa de finanţare împinge firmele la un comportament incorect, care trebuie condamnat. Noi am fost împotriva reducerii sancţiunilor prin noul Cod Penal pentru asemenea rele practici, pentru că acesta este unul din lucrurile grave din economie”, a spus Cristian Pârvan.
În opinia sa, aceste practici mai au un efect secundar, şi anume consolidează ruperea lanţului de valori. “Când nu ai încredere în clienţii interni, cauţi clienţi în afara ţării şi atunci coeziunea între diverşi operatori autohtoni este grav afectată. De aceea pe noi ne interesează foarte mult acest aspect şi suntem pentru sancţionarea oricât de drastică a acestor practici”, a mai spus Pârvan.
El susţine că escaladarea incidentelor de plată se explică şi prin faptul că, în ultima perioadă, s-a înrăutăţit situaţia firmelor din punct de vedere al disponibilului de numerar, pentru că firmele nu reuşesc să încaseze, dar ar fi necesară şi o analiză sectorială. “Este foarte posibil ca în construcţii fenomenul să fie mai agravat, pentru că este posibil ca antreprenorul să încaseze, dar nu îşi plăteşte toţi colaboratorii, furnizorii de materiale etc.”, a precizat Cristian Pârvan.
O altă explicaţie ar putea fi dată de faptul că, în aprilie, se plătesc impozitele aferente primului trimestru.
Valoarea sumelor refuzate la plată de băncile comerciale a crescut semnificativ în aprilie faţă de martie, cu aproape 500 de milioane de lei (112%), la 934 de milioane de lei, de la 440 de milioane de lei, potrivit datelor raportate la Centrala Incidentelor de Plăţi din Banca Naţională a României.
Cea mai mare parte a sumelor refuzate la plată în a patra lună din acest an a provenit din plăţile cu bilete la ordin, care au însumat aproape 915 milioane de lei, faţă de 425 de milioane de lei în luna anterioară, de asemenea în creştere semnificativă, cu 115%.
Şi cecurile refuzate la plată în aprilie au însumat mai mult decât în martie, cu aproape 30%, ajungând la 19,5 milioane de lei, faţă de 15 milioane de lei cu o lună mai devreme.
Agerpres