Judecate cu cifrele în faţă, temerile că o eventuală gripare a economiei româneşti ar putea avea efecte devastatoare asupra celui mai mare investitor străin se dovedesc nefondate. Expunerea companiilor din Europa Centrală în economiile din estul continentului a dus la multe discuţii în ultimele săptămâni. Riscul asociat investiţiilor în ţările estice a convins agenţiile de evaluare să se pregătească de deprecieri ale ratingului statelor şi companiilor în cauză. Suma de
Judecate cu cifrele în faţă, temerile că o eventuală gripare a economiei româneşti ar putea avea efecte devastatoare asupra celui mai mare investitor străin se dovedesc nefondate.
Expunerea companiilor din Europa Centrală în economiile din estul continentului a dus la multe discuţii în ultimele săptămâni. Riscul asociat investiţiilor în ţările estice a convins agenţiile de evaluare să se pregătească de deprecieri ale ratingului statelor şi companiilor în cauză. Suma de 1.700 de miliarde de dolari împumutată din surse externe de cele 20 de ţări estice (inclusiv Ucraina, Rusia şi Turcia), cu o valoare a rambursărilor din acest an de 400 de miliarde de dolari, este suficient de mare pentru a destabiliza economiile mai puţin dezvoltate. Comparativ cu ţările vestice, însă, cifra este infimă. Suma pe care Germania o are de returnat surselor externe se ridică la 2.300 de miliarde de dolari, Olanda are de dat 1.900 de miliarde, iar Marea Britanie nu mai puţin de 4.500 de miliarde de dolari, conform unui recent raport al Erste Group. Mai mult, pe termen scurt, adică în acest an, Belgia are de returnat 375 miliarde dolari, Irlanda – 477 miliarde, iar Olanda – 550 miliarde dolari.
Pe lângă aceste comparaţii, care arată că nevoia de finanţare este mai mare în Vest decât în Est, analiştii Erste arată şi că datele utilizate au fost interpretate greşit. „Principala diferenţă care trebuie făcută în legătură cu cifra de 1,7 trilioane dolari constă în faptul că aceasta cuprinde atât banii împrumutaţi din străinătate, cât şi creditele acordate (şi finanţate) de către sucursalele locale ale băncilor străine pe pieţele locale“, spune Juraj Kotian, codirector al Diviziei de Cercetare Macro a Erste Group. Cu alte cuvinte, datoria externă a statelor estice nu este chiar aşa de mare, deoarece liniile de finanţare acordate de băncile-mamă sucursalelor nu reprezintă sume ce nu pot fi amânate pentru viitor sau chiar stinse prin aport la capitalul social al băncilor locale. Diferenţa apare din utilizarea datelor Bank of International Settlements (BIS), care oferă datele consolidate fără a lua în calcul aceste linii de finanţare.
Datoria externă a României era, la sfârşitul lunii ianuarie, de 50,6 miliarde euro, conform datelor Băncii Naţionale (BNR), în creştere cu 0,9% faţă de decembrie 2008. Datoria statului, de 10,9 miliarde euro, reprezintă 21,6% din împrumutul extern total. Astfel, expunerea externă asupra economiei româneşti este de 39,6 miliarde euro, suma fiind calculată în acelaşi fel ca şi BIS. Investiţiile străine directe din economia autohtonă, în prima lună a anului, au fost de 912 milioane euro, în creştere cu 51,2% faţă de ianuarie 2008. Creditele intragrup au reprezentat 36,2% din total, sumă care se adaugă, conform calculelor BIS, la datoria externă. Cu toate acestea, într-un caz precum al Petrom, în conturile căruia vor intra 500 de milioane de euro de la acţionarul majoritar, OMV, e greu de acceptat că suma ar putea reprezenta un risc atât de mare, mai ales că, cel mai probabil, a fost acordată după o analiză atentă a pieţei locale şi, la fel de probabil, destinaţia ei este cunoscută şi acceptată de conducerea din Viena a grupului.
Şi, dacă tot a venit vorba de Viena, trebuie spus că investiţiile realizate de companiile din această ţară în estul Europei, ca şi creditele acordate de băncile austriece în aceeaşi regiune, au fost, în ultima vreme, pe unul dintre primele locuri în ceea ce priveşte motivele de îngrijorare din pieţele financiare de pe continent. „Puternicele legături financiare şi comerciale cu estul Europei, care au impulsionat masiv creşterea economică austriacă în ultimii ani, au devenit acum călcâiul lui Ahile pentru această republică alpină“, se arată într-un raport dat publicităţii de către Deutsche Bank la sfârşitul săptămânii trecute.
Expunerile din sectorul bancar şi imobiliar
În aceste condiţii, este foarte important de observat care este expunerea din România a celui mai mare investitor străin, mai exact, cea a companiilor austriece. Cele mai riscante sectoare din prezent, cel financiar şi cel imobiliar, sunt şi cele care au atras cele mai mari investiţii. Din topul primelor zece bănci prezente pe piaţa românească, austriecii controlează patru, Banca Comercială Română, Raiffeisen Bank, Volksbank şi UniCredit Țiriac Bank. Cea din urmă este inclusă în rândul băncilor austriece datorită acţionarului majoritar al sucursalei locale, adică Bank Austria Creditanstalt, cu un pachet de 50,55% din capitalul social. Cele patru bănci aveau, la sfârşitul anului trecut, un portofoliu de credite de 24 miliarde euro, în top aflându-se BCR, cu 11,2 miliarde euro, restul fiind împărţit aproximativ egal de celelalte bănci. Creditele acordate de bănci reprezintă cea mai mare parte a expunerii austriece, împrumuturile acestora ajungând şi la companii străine cu prezenţă sau proiecte locale, care au găsit finanţare la băncile din România fără să vină cu toţi banii de acasă. Spre exemplu, creditele Corporate reprezintă 47% din totalul împrumuturilor acordate de BCR. Nu se ştie, însă, care sunt beneficiarii, deoarece băncile nu oferă astfel de informaţii.
În sectorul imobiliar, expunerea unei companii străine nu poate fi calculată decât prin valoarea investiţiilor. Din acest punct de vedere, cea mai expusă companie austriacă este Immoeast AG, cu investiţii totale de peste 800 milioane euro. Printre proiectele acestora se găseşte mallul Polus Center din Cluj, achiziţionat cu suma 210 milioane euro, Polus Center Constanţa, pe care a plătit 185 milioane euro, şi Est Park din Bucureşti, preluat cu 110 milioane euro. Immoeast mai deţine 25% din acţiunile Trigranit şi 25% din Adama. O altă companie importantă austriacă este Europolis, cu o expunere de aproximativ 300 milioane euro, care are în desfăşurare proiecte de birouri precum Orhideea Towers sau Europolis Park Bucureşti. Un investitor important este şi Strabag, însă expunerile acestuia în fabricile în care este acţionar (ARL Cluj, CARB Braşov, DRUMCO Timişoara, Strabag România, Grandemar Cluj) nu par a fi mult mai mari decât suma pe care ar putea să o încaseze din vânzarea participaţiei la hotelul JW Marriott din Capitală. Austriecii au încercat să vândă anul trecut partea deţinută la hotel, însă tranzacţia nu s-a încheiat. Marriott a fost evaluat atunci între 130 şi 200 milioane euro.
Fondurile de la UE, colac de salvare pentru investitori
Christopher B. Kummer, preşedintele Institutului de Fuziuni, Achiziţii şi Alianţe din Viena, crede totuşi că firmele austriece s-au concentrat mult prea mult asupra estului Europei, în căutare de noi oportunităţi economice. „Companiile austriece ar fi trebuit să urmărească un echilibru între a se îndrepta spre Est, pentru o creştere dinamică, şi a merge spre Vest, pentru o creştere cantitativă“, a declarat acesta pentru Capital.
Christopher B. Kummer, preşedinte Institutul de Fuziuni, Achiziţii şi Alianţe
12 mld. euro este valoarea totală a investiţiilor austriece în România, potrivit ambasadei acestei ţări la Bucureşti. Domeniile preferate: financiar, petrochimie, industria lemnului, imobiliare
40 mld. euro a investit Austria în Europa Centrală şi de Est de la căderea Cortinei de Fier, fiind cel mai important investitor extern în şase ţări din această regiune
725 de miliarde de dolari reprezintă datoria externă a Austriei. Raportat la numărul de locuitori, suma este de peste douăzeci de ori mai mare decât debitele externe ale României
SLOVENIA
2 mld. euro din banii companiilor autsriece au ajuns, sub formă de investiţii străine directe, la vecinul din sud-est, Slovenia
SLOVACIA
2,5 mld. euro au investit austriecii în Slovacia, atraşi atât de oportunităţi, cât şi de distanţa mică dintre Viena şi Bratislava
CROAŢIA
5,2 mld. euro reprezintă investiţiile austriece în Croaţia în perioada 1993-2007. Austria este principalul investitor străin
SERBIA
2 mld. euro au investit oamenii de afaceri austrieci în Serbia. Începând din 2000, ei sunt cei mai importanţi investitori străini
BULGARIA
4 mld. euro. Cu atât echivalează investiţiile austriece în Bulgaria. Şi în acest caz, capitalul austriac se situează pe primul loc
Statistici | FAȚĂ ÎN FAȚĂ
Populaţie: 22.215.000 locuitori
Suprafaţă: 237.500 kmp
PIB (PPP): 278 miliarde de dolari (2008)
PIB (PPP per capita): 12.500 de dolari (2008)
Compoziţia PIB: servicii – 55,9%, industrie – 36%, agricultură – 8,1%
Forţa de muncă: 9,3 milioane
Datoria publică: 14,1% din PIB
Datoria externă: 92,3 miliarde de dolari
Bugetul: venituri de 64,4 miliarde de dolari, cheltuieli de 71,2 miliarde de dolari (2008)
Principalele domenii: producţia de maşini, echipamente şi subansamble, textile şi încălţăminte, industria alimentară, siderurgie, industria minieră, industria lemnului, producţia de materiale de construcţii, industria chimică, industria alimentară,
Exporturi: 59,8 miliarde de dolari (2008)
Importuri: 92,1 miliarde de dolari (2008)
Aeroporturi: 25
Autostrăzi: 228 de kilometri
Căi ferate: 10.789 de kilometriâ
Populaţie: 8.210.000 locuitori
Suprafaţă: 83.870 kmp
PIB (PPP): 325 miliarde de dolari (2008)
PIB (PPP per capita): 39.200 de dolari (2008)
Compoziţia PIB: servicii – 67,4%, industrie – 30,6%, agricultură – 1,9%
Forţa de muncă: 3,5 milioane
Datoria publică: 58,8% din PIB
Datoria externă: 725 de miliarde de dolari
Bugetul: venituri de 198,6 miliarde de dolari, cheltuieli – 203 miliarde dolari (2008)
Principalele domenii: construcţiile, producţia de maşini, echipamente şi subansamble, industria alimentară, siderurgie, industria chimică, industria lemnului, industria celulozei şi hârtiei, turismul
Exporturi: 163,3 miliarde de dolari (2008)
Importuri: 183,4 miliarde de dolari (2008)
Aeroporturi: 25
Autostrăzi: 1.677 de kilometri
Căi ferate: 6.383 de kilometri