Presupusa otrăvire a disidentului rus Alexei Navalnîi, ajuns la tratament în Germania, rămâne încă o ecuație cu multe necunoscute. Chiar dacă familia lui Alexei Navalnîi speră acum că medicii germani vor putea salva viața liderului opoziției ruse, greșesc dacă au așteptări mari legate de faptul că nemții le vor face și dreptate. Așa sugerează spusele cancelarului Merkel, scrie site-ul Politico.eu.
„Nu cred că trebuie să schimbăm politica privind Rusia. Este ceva ce vedem ca o continuitate”, a afirmat Angela Merkel, vineri. Criticii cancelarului german consideră însă că exact aste e problema: continuitatea. În fața nenumăratelor agresiuni rusești din ultimii ani – de la anexarea Crimeei, la asasinarea unui rebel cecen, în plină zi, în centrul Berlinului – Merkel a afirmat, de nenumărate ori, importanța aducerii lui Vladimir Putin la masa „dialogului”. Un argument pe care l-a repetat în timpul conferinței de presă de vineri, notează sursa citată.
Dacă Germania nu ar face decât să discute cu Rusia, partenerii săi americani și europeni ar putea fi mai puțin frustrați. Aceștia susțin că apelul german la „dialog” este de fapt un eufemism pentru angajamentul comercial, mai ales pentru proiectul de conducte de gaze din Marea Baltică, cunoscut ca Nord Stream 2.
SUA și multe țări europene se opun construcției gazoductului, despre care spun că nu face decât să răsplătească comportamentul agresiv al Rusiei.
Întrebată dacă cazul Navalnîi ar putea da un motiv de suspendare a construcției Nord Stream 2, care e aproape de finalizare, deși a fost supus unor sancțiuni americane, Merkel a protestat.
„Circumstanțele privind suspiciunea de otrăvire a lui Navalnîi trebuie să fie cercetate pe deplin și scoase la iveală”, a spus Merkel. Ea a subliniat însă că acest caz „ar trebui să fie decuplat” de discuția privind Nord Stream 2. Mai mult, cancelarul german a reafirmat că poziția sa în privește conducta, pe care o caracterizează drept un„proiect de afaceri”, nu s-a schimbat cu nimic.
„Nord Stream 2 ar trebui finalizat”, a spus Merkel.
Poziția Berlinului în ceea ce privește proiectul Nord Stream 2 și, în general, Rusia, a intrigat mulți dintre partenerii Germaniei, în special statele baltice, care se consideră vulnerabile în fața unei potențiale agresiuni ale Moscovei.
„Nu poți să creezi o cutie pentru afaceri și probleme economice și o altă cutie separată pentru probleme politice atunci când tratezi cu Rusia”, a declarat ministrul leton de Externe, Edgars Rinkēvičs pentru POLITICO.
De altfel, notează sursa citată, există suficiente dovezi care sugerează că strategia Germaniei de a coopera cu Rusia, în ciuda comportamentului său aberant, pur și simplu încurajează Moscova să continue pe aceeași linie. De asemenea, această strategie preocupă și alte țări din regiune, în special în Europa Centrală și de Est, după lecția dură a istoriei, care le-a arătat că e bine să se ferească de cooperarea germano-rusă.
Politica actuală a Germaniei față de Rusia își trage rădăcine din strategia din perioada Războiului Rece, cunoscută sub numele de Ostpolitik. Aplicată pentru prima dată de cancelarul Willy Brandt în anii ’70, Ostpolitik a căutat să încurajeze cooperarea cu Uniunea Sovietică, prin schimburi comerciale și culturale. O strategie despre care mulți germani cred că a ajutat la încheierea Războiului Rece și a deschis calea către reunificarea germană.