Conform lui Jean-Christophe Kugler, „succesul mărcii Dacia ne-a obligat să majorăm producția și acest lucru nu mai putea fi făcut la Pitești, unde am ajuns la capacitate maximă. Acesta este motivul pentru care am ales Marocul. Piața marocană este foarte dinamică iar amplasamentul fabirii ne oferă deschidere către întreaga lume”. De asemenea, oficialul a menționat că multe dintre componentele modelului Lodgy, care va fi lansat în primăvară și va fi produs în Maroc, provin din România. Mai mult chiar „la Centrul de Inginerie din România au fost proiectate piese pentru Lodgy. Deci, Lodgy este o veste bună atât pentru grupul Renault, cât și pentru Dacia și România.”
În același timp, Jerome Olive, a explicat că „o majorare a capacitățiii nu putea fi făcută la Pitești pentru că deja avem șapte tipuri de caroserie pe linia de asamblare și producem 65 de mașini pe oră. În cadrul grupului acesta este un volum optim, o referință. Din punct de vedere tehnologic nu era rezonabil să dublăm capacitatea la Pitești. Dacia va atinge 1 milion de vehicule pe an și avem nevoie de flexibilitate astfel încât să putem ajusta fabricația la mixul de modele solicitat de clienți. Acest amănunt (n.n. – demararea producției la Tanger) este o veste bună pentru România pentru că vom avea concurență în cadrul grupului și asta va duce la progresul uzinei de la Mioveni. Ne va ajuta să devenim mai competitivi atât în privința termenelor de livrare cât și în a costurilor de producție și calității. E adevărat că în Maroc avem și forță de muncă ieftină și infrastructură dar avantajele României constau în cultura automobilului, în lanțul de proiectare și asamblare atât pentru mașini cât și pentru cutii de viteze și motoare. Marocanii încă trebuie să dovedească aceste competențe. România are tradiție în fabricarea de mașini și avem aici tot lanțul necesar, de la design la comercializare. În Maroc aceste elemente nu există și acestea sunt atuuri ale României. În România avem și o rețea importantă de furnizori care se va consolida odată cu începerea producției Ford. Aceste atuuri pot compensa avantajele Marocului”.
Investiții anuale de 140-150 de milioane de euro
Cei doi oficiali Renault au ținut să menționeze că, deocamdată, angajații Dacia din România nu au de ce să își facă probleme dacă vor reuși să mențină și chiar să crească nivelul de competitivitate. „Tot ce vă spunem acum sunt elemente cunoscute și de sindicatele de la Dacia. Este normal ca un grup precum Renault, care a investit 1,7 miliarde de euro în România și continuă să investească 140-150 de milioane anual, să aibă și anumite solicitări de la angajații săi și să dorească să obțină profit. Anii 2008 și 2009 au fost ani de criză iar Dacia a reușit să îi treacă cu bine. Am suplinit scăderea pieței din România prin export. Circa 90% din producție este trimisă către alte state, din care patru cincimi doar către zona europeană. Ideea e că, dacă piața europeană merge slab, bineînțeles că trebuie să ne adaptăm și noi”, a spus directorul Dacia. „Trebuie adăugat că beneficiem de un succes comercial neașteptat. La noi, lanțul cauzal al deciziei de a investi la Tanger pornește de la succesul comercial, nu ca la alți constructori care, de exemplu, având probleme de competitivitate în Germania, pot demara construcția unei uzine în Polonia. La Dacia nu acesta este cazul. Pe termen lung, atât la Pitești cât și la Tanger vom produce la maximum și, mai mult decât atât, vom alimenta piețe diferite. Tangerul va fi capul de pod din Africa și ne poate asigura acolo o poziție dominantă pe piață”, a adăugat Kugler.
Cu toate acestea Jerome Olive a ținut să puncteze că, deși nueste luată în calcul posibilitatea de a renunța la uzina din România, „este posibil ca în viitor să ne confruntăm și cu alte crize. Mai mult decât atât, dacă aveți două uzine și apare o criză care scade drastic vânzările, ce soluție vă rămâne pentru a menține profitabilitatea scăzând însă numărul de mașini produse? Cu siguranță ați încărca la maximum uzina cea mai competitivă. De aceea trebuie să ne menținem competitivitatea”.
În privința bilanțului financiar al anului 2011, șeful Automobile Dacia a menționat doar că „probabil, în privința cifrei de afaceri și a profitului, cifrele din 2011 vor fi similare cu cele din 2010. Asta pentru că numărul de unități produse este similar”.