În ignoranța noastră infinită, uităm repede ce înseamnă să fii copil. Acest lucru ne face să-i transformăm rapid pe copii în acele ființe pe care le putem amăgi cu ușurință, cu ideea de a-i face fericiți, desigur. Le spunem că există Zâna Măseluță, reni care zboară sau Moș Crăciun.

Am fost cu toții acolo și cu toții am crezut, la un moment dat în aceste lucruri. Este o tradiție ca micuții să fie emoționați când au de-a face cu personaje magice, iar momentul traumatizant în care înțeleg realitatea este încă un pas către o maturitate iremediabilă.

Câteva mituri de Crăciun

Ideea lui Moș Crăciun este inspirată de Sfântul Nicolae, un sfânt care a făcut multe minuni și a trăit în Turcia în jurul anului 300 d.Hr. Acesta avea o predilecție deosebită pentru copii, pe care i-a ajutat în nenumărate rânduri și a împărțit cadouri, ceea ce probabil explică modul în care legenda continuă să funcționeze sub formă actuală.

Cultul său este răspândit în multe părți ale Europei (în Occident este cunoscut sub numele de Nicolae din Bari), iar când olandezii au emigrat în America de Nord au adus tradiția cu ei. Una dintre cele mai cunoscute minuni ale Sfântului Nicolae este aceea de a învia trei copii căzuți dintr-un copac.

La noi, există și legenda Sfântului Nicolae, care însă nu trebuie confundat cu Moș Crăciun. Însă, în multe părți ale lumii, cele două personaje sunt indivizibile.

Potrivit studiilor, majoritatea copiilor din ziua de azi nu mai sunt însă atât de creduli când le spui că Mos Craciun zboara lin pe cer, deasupra casei tale. Ei sunt de fapt destul de sceptici. Mulți copii deja nu mai cred nici că anumite filme au personaje fantastice ce pot fi transpuse în lumea reală și își dau seama rapid de aceste lucruri. Dacă îi lăsăm să judece singuri, vei vedea că mulți își dau seama de ce este real și ce nu. Da, mulți copii cred cu ușurință în aceste povești pentru că adulții și oamenii lor de încredere le insuflă aceste credințe.

Și totuși, de ce cred atât de ușor în Moș Crăciun? După cum cercetători au concluzionat, există o serie de factori pe care copiii îi folosesc pentru a decide dacă să creadă sau nu în povești fantastice. Una dintre ele este ceea ce cercetătorii numesc „mărturie” (ceea ce le spun oamenii). Dacă părințîi le spun iar și iar că ceea ce văd la televizor nu este real, ci doar o reprezentare, le este mult mai ușor să nu mai creadă. Dar asta nu se întâmplă cu Moș Crăciun, deoarece ei aud continuu că el există, de la oameni în care au încredere, adică de la părințîi lor.

Dovezile care susțin povestea sunt, de asemenea, critice. Adică, dacă copiii văd un Moș Crăciun adevărat, care vine în casa lor, vor crede. În cele mai multe cazuri, vizita acestor personaje de Crăciun este însoțită de dovezi ale vizitelor lor, adică le aduc jucării sau dulciuri, sau le răspund celor mici la scrisori. Părinții petrec mult timp și energie închiriind un Moș Crăciun și promovându-i povestea, și asta indiferent de vârsta copiilor lor în unele cazuri.

Și contrar credinței populare, cu cât copiii văd mai mulți bărbați în costume roșii cu barbă albă în centrele comerciale, cu atât mai mult cred că el există. De asemenea, are foarte mult de-a face cu gândirea magică, o parte normală a vieții de zi cu zi pentru copii. Se bazează pe folosirea logicii operațiilor mentale asupra realității externe pentru a explică funcționarea acesteia, proiectând experiența psihologică asupra realității biologice.

Este același principiu pe care funcționează credința în superstiții sau ritualuri religioase. Deși la adulți această gândire magică nu este atât de frecventă (deși toți avem anumite convingeri paranormale), la copii este. Prin urmare, nu este foarte surprinzător faptul că cei mici cred în acest bătrânel care le aduce daruri.

În jurul vârstei de șapte (vârsta rațiunii), credința copiilor în Moș Crăciun și alte ființe magice pare să scadă, punând la îndoială anumite aspecte. De fapt, cercetările sugerează că copiii tind să descopere singuri adevărul despre Moș Crăciun în această perioadă, iar reacțiile lor sunt în general destul de pozitive. Nu există nicio dovadă științifică că descoperirea adevărului despre Moș Crăciun provoacă suferință copiilor sau îi face să se îndoiască dacă părinții lor sunt de încredere.

Unii copii nici măcar nu le spun părinților că au descoperit adevărul. De fapt, ei înțeleg că până și adulților le place mitul, așa că uneori își lasă părinții să se agațe de magia Crăciunului încă câțiva ani (profitând poate de faptul că vor primi mai multe cadouri). La urma urmei, magia nu dispare niciodată complet. S-ar putea să nu reușim niciodată să venim cu explicații raționale pentru tot ceea ce se întâmplă în viața noastră. Vom căuta întotdeauna securitatea și reducerea incertitudinii, iar acest lucru este oferit de gândirea magică. Fie că suntem copii sau nu.

Așadar, știința explică într-o oarecare măsură de ce credem în Moș Crăciun. Până la urmă, această credință nu face niciun rău și chiar și nouă, adulților, ne place să mai visăm și să ne imaginăm cu un bătrânel cu barbă albă, îmbrăcat în roșu, ne va aduce ceva ce ne dorim în noaptea magică de Crăciun.