El a subliniat că Elcen, asemenea tuturor celorlalţi 37 de producători de energie termică din România, beneficiază de ajutor de stat privind cogenerarea de înaltă eficienţă, ajutor pe care îl plăteşte toată populaţia României, prin factura de energie, şi trebuie să prezinte anual ANRE costurile de producţie.

'Fac o declaraţie privind evoluţia costuri de producţie, pentru că în fiecare an ANRE e obligată să analizeze şi să ajusteze pentru anul următor preţul de producere a energiei termice şi energiei electrice, pentru că vorbim de cogenerare. Pe baza datelor pe care le-a transmis Elcen în cursul anului 2014, până în septembrie, pentru că perioada de analiză este 1 iulie 2013 – 30 iunie 2014, perioada de analiză aferentă anului gazier, care este puţin modificat de anul calendaristic, pentru această perioadă se constată o creştere a costurilor aferente consumului de gaze naturale, creştere datorată preţului gazelor, care s-a majorat cu 13 la sută. Acesta reprezintă o componentă de 70-75% din total costuri, deci cea mai mare parte. Creşterea preţului gazelor s-a reflectat în creşterea preţului de producţie cu 10,22% pentru consumatorii casnici, cu 1,91% pentru consumatorii non casnici racordaţi la RADET, cei ce primesc energie termic produsă de Elcen şi furnizată prin RADET. Preţul pe care ANRE l-a aprobat pe baza datelor transmise de Elcen în cursul anului 2014, preţ valabil de la 1 ianuarie 2015, este mai mare cu 10,22% pentru consumatorii casnici şi, respectiv, 1,91% pentru consumatorii non-casnici', a explicat Emil Calotă.

El a subliniat că acest preţ de producţie nu este cel de livrare, de furnizare, căruia i se adaugă tarifele de transport, distribuţie şi furnizare ale RADET.

'RADET spune că n-a modificat. Împreună, Elcen plus RADET au un preţ final, care este aprobat de ANRSC (Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice), nu e avizat de noi. Dar acest preţ final, care e format din componenta Elcen şi componenta RADET, se duce în Consiliul General al Capitalei şi acolo, în funcţie de nivelul de subvenţionare, se stabileşte preţul de facturare, preţ pe care îl plăteşte consumatorul final de energie termică de la bloc, racordat la RADET. Depinde de bugetul Capitalei, aşa cum depinde de bugetul fiecărui oraş ce are un sistem centralizat de alimentare cu energie termică cât poate subvenţiona pentru ca preţul la populaţie să stea pe loc, să scadă sau să crească. În cazul Bucureştiului e decizia Consiliului General ca această subvenţie să rămână pe loc, să scadă sau să crească, în funcţie de nivelul ei preţul de facturare devenind şi el mai mare, mai mic sau stând pe loc. Am înţeles că domnul primar general al Capitalei a anunţat deja că Primăria face eforturi ca cel puţin pe ianuarie şi februarie preţul final să nu se modifice, urmând să preia probabil prin creşterea subvenţiei această creştere obiectivă a preţului de producţie de la Elcen, care se datorează creşterii preţului la gaze', a spus vicepreşedintele ANRE.

Acesta a menţionat că în acest caz se poate vorbi despre o problemă de natură economico -financiară între Elcen, care produce energia termică, şi RADET, care o transportă, distribuie şi furnizează.

'Producătorul primeşte bani de la RADET, Radet primeşte bani de la populaţie şi, respectiv, de la Primăria Capitalei, ori astfel sunt probleme greu predictibile, pentru că populaţia are probleme cu factura, iar primăria nu plăteşte cred la timp subvenţia', a precizat Calotă.

Vicepreşedintele ANRE şi-a exprimat speranţa că anul viitor vor fi rezolvate problemele referitoare la fuziunea celor două societăţi, astfel urmând să fie clarificată din punct de vedere economico-financiar evoluţia tarifelor pentru energia termică.

'Să fim optimişti, să sperăm că în 2015 problemele istorice de furnizare a agentului termic în Bucureşti se încheie sau intră într-o etapă evidentă de îmbunătăţire odată cu fuziunea Elcen – RADET şi implicit a clarificării din punct de vedere economico-financiar a evoluţiei preţului şi tarifelor pentru energia termică, asta pe de o parte, iar pe de altă parte, aşa cum a anunţat Parlamentul României, au pe agenda prioritară o lege a termoficării urbane în România, prin care nu doar Bucureştiul, ci şi alte oraşe mari să intre sau să aibă din punct de vedere legislativ nişte condiţii de îmbunătăţire a serviciului de alimentare cu energie termică în regim centralizat', a concluzionat vicepreşedintele ANRE.

Primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, a anunţat marţi că Primăria Capitalei va acoperi majorarea tarifului de producţie a energiei termice în lunile de iarnă.

"Până se face cald afară (vom asigura subvenţia – n.r.), după care vom trece la ceea ce înseamnă investiţii făcute direct în CET-uri şi în reţeaua de distribuţie, în aşa fel încât iarna lui 2015 – 2016 să nu ne prindă în această postură în care multe structuri ale statului se joacă cu noi şi nu fac altceva decât să mărească preţul, după părerea noastră nejustificat, tocmai pentru a crea impresia că sunt preocupaţi de încălzirea populaţiei", a declarat Oprescu la Primăria Capitalei.

El a spus că pe 24 decembrie 2014, în zi nelucrătoare, RADET Bucureşti a primit de la SC Electrocentrale Bucureşti SA (ELCEN) o înştiinţare legată de majorarea tarifului de producţie a energiei termice de la 1 ianuarie 2015.

"Printr-o decizie a ANRE din 17 decembrie 2014 se majorează costul de producere a gigacaloriei cu 10,2%. Asta înseamnă o creştere de cost a producţiei de energie termică de la 168,8 de lei la 186 de lei, cu TVA inclus", a precizat primarul general.

"RADET anunţa că nu a cerut o majorare a costului de transport şi distribuţie a energiei termice, ceea ce înseamnă că, în costul total al preţului/gigacalorie, majorarea este de 5%. Precizez că Primăria Municipiului Bucureşti nu a fost nici consultată, şi nici măcar informată de către SC Electrocentrale SA de această creştere de tarif, pe care o considerăm nefundamentată şi arbitrară. Consider că decizia ANRE la solicitarea Electrocentrale Bucureşti este total nedreaptă şi îndreptată împotriva cetăţeanului", a menţionat Oprescu.

El a spus că pentru 2014 au fost aprobaţi prin CGMB 552 de milioane de lei, aproximativ 120 de milioane de euro, pentru acordarea subvenţiei la energia termică. AGERPRES