Bogdan Glăvan, professor de economie
Vă propun să lăsăm deoparte chestiunile banale dezbătute zilnic, de genul „Cum am ajuns să risipim o căruță de bani pe autostrăzi“, unde răspunsul este la fel de simplu – „Fiindcă politicienii sunt niște populiști corupți“ – și să ne întoarcem la un subiect mai greu, unde puțină lume se dă expertă. Am parcurs prezentarea guvernatorului BNR oferită ambasadorilor țărilor UE și, dincolo de eterna nelămurire „De ce nu intrăm în zona euro dacă îndeplinim toate criteriile și economia este atât de solidă?“, mi-a revenit în minte problema rezervelor valutare. În visteria BNR se află 32,5 mld. euro, cu aur cu tot. Rezerva este atât de mare, încât la actualul curs de schimb ar putea asigura convertirea în euro a întregii mase monetare M1 – adică a tuturor banilor cash pe care populația și firmele îi au în buzunare/casierii plus toate conturile curente din bănci. M1 se cifra în luna august la 131 mld. lei, iar rezerva valutară (fără aur) reprezenta exact la fel de mult, la actualul curs de schimb. Dacă luăm și aurul în considerare, atunci rezerva internațională este de circa 146 mld. lei, depășind masa monetară M1.
Acesta este un lucru anormal pentru o țară care nu își propune să asigure convertibilitatea propriei monede la un curs de schimb fix. După câte știm, cursul de schimb al leului este flotant, corect?! De exemplu, Bulgaria, care trebuie să asigure un curs fix (aproape 2 leva pentru 1 euro) are o rezervă de 20,1 mld. euro, iar masa monetară internă (M1) se cifrează la 34,1 mld. leva, adică 17,5 mld. euro. Hong Kong are o rezervă de 345 mld. dolari americani, iar masa monetară M1 este 1947 mld. dolari Hong Kong, adică 251 mld. dolari americani. Deci, în ambele situații rezerva depășește masa monetară în sens restrâns, așa cum trebuie să se întâmple într-o țară lipsită de o politică monetară independentă, unde funcționează un consiliu monetary, iar cursul de schimb este fix.
Spre deosebire, Polonia, care are tot bancă centrală independentă și curs flexibil precum România, are o rezervă de 101 mld. dolari, iar masa monetară este 652 mld. PLN, adică 174 mld. dolari în echivalent la actualul curs de schimb. Aceeași situație o constatăm și în Cehia, altă țară cu același regim de curs de schimb ca România. Nici în cazul său rezerva valutară nu acoperă masa monetară, ci doar aproximativ jumătate din aceasta. Deci, stimați jurnaliști, analiști, economiști, iată o întrebare care cu siguranță interesează pe puțină lume, dar pe care trebuie să ne-o punem dacă vrem să înțelegem cu adevărat cele mai importante mecanisme care influențează economia, și nu doar spoiala de pe politicile publice: de ce are România rezerve atât de mari? Pentru ce a cumpărat BNR atâta valută? Mister total…