Statele Unite au inaugurat oficial începerea construcției bazei de la Deveselu pentru scutul antirachetă. Relațiile dintre Statele Unite și România au evoluat într-un mod sinuos în ultimii ani. România este unul din aliații importanți ai Statelor Unite, dar totuși la nivel de acțiuni concrete lucrurile nu par a fi deloc în regulă. Sunt semnale și semnale, observate de puținii analiștii diplomatici de la București. Important ar fi de explicat aceste semnale, dintre care unele sună ca dracu, vorba lui Petre Roman.
România este singura țară membru NATO care deocamdată nu este luată în calcul de Administrația Obama pentru trimiterea unui ambasador la București. În 1994, când încă nu eram membri ai NATO, s-a mai întâmplat ceva asemănător, Administrația americană de la aceea vreme amânând un an desemnarea unui ambasador pe malurile Dâmboviței. Momentul de la aceea vreme poate fi explicat prin refuzul Washingtonului de accepta un nou ambasador al României pe malurile Potomacului. Nu mai contează numele acum, ci motivul: era văzut ca un agent anti-american.
Lucrurile se repetă oarecum. America nu își trimite încă un ambasador la București. Iar aceași Americă a acceptat cu greu numirea noului ambasador român în Washington D.C. Singura întrevedere a șefului diplomației române, Titus Corlățean, cu omologul său american, John Kerry, a avut loc la sfârșitul lui septembrie la New York, la reuniunea ONU, cu un singur punct pe agendă: numirea noului ambasador român. America întârziase peste termenele agreate conform uzanțelor diplomatice acceptarea propunerii de ambasador de la București. Un semnal că nu le convine ceva. Nu se repetă situația din 1994-1995, când nu le convenea numele celui numit, ci acum probabil o atitudine de la București. Care este această atitudine putem doar interpreta.
Premierul Ponta a fost, la sfârșitul lui octombrie, în Washington D.C. O vizită cu un scop declarat economic, de imagine putem adaugă noi dar nu acesta este subiectul.
Vineri, premierul a fost ținta unui atac foarte dur al Camerei de Comerț Româno-Americane: guvernul ia măsuri habarniste și-atenție!- riscă un infrigment de la Bruxelles pe taxele pe care vrea să le introducă de la 1 ianuarie 2014. Investitorii americani au reacționat dur la măsurile socialiste ale lui Ponta, care a reacționat isteric că taxele în România sunt mai mici ca în America.
Nemulțumirea americanilor este evidentă și tușată. Transmisă de John Kerry lui Corlățean la sfârșitul lui septembrie, la New York. Același John Kerry care nu a mai vrut să se întâlnească în octombrie cu ministrul român de externe când acesta a vizitat Washingtonul însoțându-l pe premierul Ponta. Mai mult, Departamentul de Stat, organizatorul vizitei lui Ponta în Washington D.C, conform declarației oficiale a premierului, a refuzat orice legătură cu acest eveniment ceea ce sună nu prost, ci foarte prost. Ceea ce îi spusese John Kerry lui Corlățean la sfârșitul lui septembrie la New York, când după foarte mult timp ambasadorul român fusese în sfârșit acceptat de Administrația americană, nu a fost îndeplinit. Acesta este mesajul diplomatic. Care era/erau promisiunea/promisiunile? Deocamdată nu știm…. Dar răceala Americii este evidentă.