Acum, un nou studiu confirmă faptul că oamenii care consumă cantități mai mari din acest produs de bază al dietei mediteraneene au un risc mai mic de a suferi o serie de afecțiuni grave, inclusiv maladia Alzheimer, boli cardiovasculare și cancer, informează Health.
Publicat în Jurnalul Colegiului American de Cardiologie (JACC), studiul a analizat date de la 60.582 de femei și 31.801 de bărbați. Participanții nu aveau boli de inimă și cancer când a început studiul, în 1990. Cercetarea a analizat toate datele provenind de la aceștia pe o perioadă de 25 de ani.
Cercetătorii au analizat în mod special cât ulei de măsline au consumat participanții, alte uleiuri vegetale și câtă margarină și unt au consumat. În general, oamenii au consumat mai mult ulei de măsline de-a lungul timpului, trecând de la aproximativ 1,6 grame pe zi, în 1990, la aproximativ 4 grame pe zi în 2010. Consumul de margarină a scăzut în aceași perioadă, de la aproximativ 12 grame pe zi, în 1990, la aproximativ 4 grame pe zi în 2010.
Risc cu 29% mai mic de a muri din cauza unei boli neurodegenerative
Cercetătorii au descoperit că persoanele care au consumat zilnic cele mai mari cantități de ulei de măsline(aproximativ 9 grame sau puțin mai puțin decât o lingură) aveau un risc cu 19% mai mic de a muri din cauza bolilor cardiovasculare și un risc cu 17% mai mic de deces din cauza cancerului. De asemenea, aceste persoane au avut un risc cu 29% mai mic de a muri din cauza unei boli neurodegenerative, precum Alzheimer, și un risc mai mic cu 18% de deces din cauza unei boli respiratorii.
Risc de deces cu până la 34% mai mare
Persoanele care au consumat zilnic 10 grame de grăsimi precum margarina, untul sau maioneza au avut un risc de deces cu până la 34% mai mare. Cercetările au indicat o legătură între persoanele care consumau în mod regulat cantități mai mari de ulei de măsline și un risc mai scăzut de deces din cauza unor boli, dar nu au dovedit că un consum mai mare de ulei de măsline ar fi, de fapt, cauza reducerii acestui risc.
„Cauza și efectul pot fi evaluate doar în studii controlate randomizate, care sunt foarte dificil de făcut, sunt costisitoare și durează foarte mult timp”, spune Deborah Cohen, profesor asociat în Departamentul de Clinică și Preventive Nutrition Sciences de la Universitatea Rutgers.
Cohen spune că și alți factori ar putea fi în joc aici, inclusiv comportamente legate de stilul de viață, cum ar fi fumatul și cât de multă activitate fizică au făcut participanții din acest studiu.
