explicabila, in conditiile in care, chiar dupa mai multe reduceri de dobanzi la creditele in lei, imprumuturile in valuta raman cele mai avantajoase. Clientul care, punand in balanta o dobanda in valuta in jur de 10% si alta in lei de peste 20%, o alege evident pe prima, afla insa, din declaratiile autoritatilor, ca preferinta sa pentru euro sau dolari creeaza mai multe riscuri pentru economie. Cea mai ingrijorata este Banca Nationala, careia valutizarea creditelor ii restrange marja de manevra,
explicabila, in conditiile in care, chiar dupa mai multe reduceri de dobanzi la creditele in lei, imprumuturile in valuta raman cele mai avantajoase. Clientul care, punand in balanta o dobanda in valuta in jur de 10% si alta in lei de peste 20%, o alege evident pe prima, afla insa, din declaratiile autoritatilor, ca preferinta sa pentru euro sau dolari creeaza mai multe riscuri pentru economie. Cea mai ingrijorata este Banca Nationala, careia valutizarea creditelor ii restrange marja de manevra, limitata la imprumuturile in lei. „Cu cat ponderea creditelor in valuta este mai mare, cu atat este mai mica posibilitatea pe care o are BNR sa influenteze ratele dobanzilor in lei”, spune Sergiu Oprescu, vicepresedinte Alpha Bank. Potrivit afirmatiilor sale, interesul BNR si al bancilor este ca, pe masura ce se capata incredere in lei, politica rezervei minime a bancii centrale sa isi produca efectele in piata, si ratele dobanzilor sa intre pe trendul dorit. BNR a crescut recent rezerva minima in valuta impusa bancilor, dupa o reducere a celei in lei, incercand astfel sa contribuie la incurajarea creditelor in lei si descurajarea celor in valuta. De ce ar fi, insa, interesat clientul bancilor de restrangerea marjei de manevra a BNR? „Daca masa creditelor ramane puternic valutizata, iar politica BNR nu reusesete sa influenteze piata in scaderea dobanzilor, atunci si consumatorului i se reduce posibilitatea de a se credita in lei”, spune Oprescu. Excesul de valuta din piata mai poate crea probleme bancii centrale si in demersurile de limitare a aprecierii monedei nationale. Un leu prea puternic reduce valoarea exporturilor si o majoreaza pe cea a importurilor, ajunge sa inluenteze negativ balanta comerciala si contul curent, contribuind la adancirea deficitelor acestora. Finantarile in valuta din economia romaneasca sunt chiar mai mari decat cele acordate de sectorul bancar. Viceguvernatorul BNR, Mihai Bogza, a declarat recent ca volumul imprumuturilor acordate sucursalelor din Romania de catre firmele mama straine se ridica la 1,7 miliarde de euro. Alte finantari neincluse in soldul creditului neguvernamental sunt creditele contractate prin unele sucursale bancare din Romania, dar inregistrate in expunerea bancii mama din strainatate.Cea mai mare ingrijorare in cazul valutizarii creditului este insa legata de cresterea riscului de neplata, mai ales pentru persoanele fizice, care au venituri in lei si platesc rate in valuta. „Adevaratul risc al creditarii persoanelor fizice este lipsa culturii creditului, care creste sansa falimentului multor gospodarii in Romania”, spune Cosmin Brendea, analist bancar la societatea de consultanta financiar-bancara Smith&Smith. In opinia sa, gospodariile trebuie sa fie foarte atente la iluzia creditelor simplu de achitat. Mai ales atunci cand ratele dobanzilor sunt foarte reduse, oamenii acumuleaza mai multe datorii, pentru ca pretul acestora este mai mic.Problemele nu sunt, totusi, foarte grave. Chiar daca a crescut o data cu avansul creditelor, riscul de neplata ramane, cel putin deocamdata, in limite normale. Creditele restante nu depasesc 0,1% din totalul imprumuturilor acordate de banci. In plus, cu toata cresterea consemnata in activitatea de creditare, intermedierea financiara ramane extrem de redusa in Romania. Onno Simons, adjunctul sefului Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti, a declarat recent ca sistemul bancar romanesc este insuficient dezvoltat. Astfel, rata creditului neguvernamental a ajuns la doar 16% din PIB la finele lui 2003, comparativ cu 30-50% in celelalte tari candidate. Pentru imbunatatirea acestui indicator, cresterea apetitului consumatorilor pentru creditul in valuta poate avea chiar influente benefice. „Cresterea creditului in valuta va semnifica o crestere a intermedierii bancare, a competitiei intre banci, ceea ce in final va antrena o reducere a dobanzii la imprumuturile in valuta, pe masura ce oferta de valuta pe piata va fi mai mare”, spune Cosmin Brendea. In final, bancile vor continua oricum sa acorde tipul de credite cu cea mai mare cerere pe piata si din care pot obtine cel mai mare profit, iar clientii vor prefera imprumuturile cele mai avantajoase. Pana cand economia va permite o reducere substantiala a dobanzilor in lei, acestea raman cele in valuta.
De ce Ii este frica Bancii Nationale
· La ora actuala, piata romaneasca se confrunta cu un exces de valuta, fapt care a condus la o apreciere accentuata a leului in termeni reali. In aceste conditii, posibilitatea bancilor comerciale de a face rost de valuta ieftina a angrenat o majorare a masei creditului in valuta pe intregul sistem bancar (51,3% – cresterea finantarilor in valuta in perioada 31 iulie 2003-31 iulie 2004).
· Primele consecinte ale unei valutizari excesive a creditului neguvernamental s-ar putea traduce printr-un risc al consumatorului in prima faza (in cazul unei eventuale deprecieri a leului in timp), risc care s-ar prelungi apoi asupra sistemului bancar.
· Celelalte consecinte ale valutizarii creditului ar avea efecte puternice asupra sferei de activitate a BNR. Reducerea masiva a masei creditului in lei ar face mult mai dificila politica bancii centrale de reducere a dobanzilor la lei si chiar de implementare a politicilor macroeconomice.
· De asemenea, o valutizare excesiva s-ar rasfrange negativ asupra deficitului de cont curent si a balantei comerciale.