Comisia Europeană a publicat o scrisoare în care explică motivele pentru care Bruxelles-ul a suspendat fondurile destinate Transporturilor din a treia cerere de plată. Printre aceste motive se numără legăturile ierarhice implicate în selecția conducătorilor companiilor de stat și problemele întâmpinate în cadrul licitațiilor feroviare.
De ce a blocat Comisia Europeană banii din PNRR
Comisia Europeană a suspendat 80 de milioane de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR din cauza neregulilor legate de numirile în companiile de stat din domeniul Transporturilor, precum și pentru probleme parțiale la licitațiile pentru modernizarea infrastructurii feroviare, deși acestea au șanse să fie rezolvate.
De asemenea, au fost identificate probleme legate de metroul din Cluj, pentru care întreaga sumă de aproximativ 300 de milioane de euro va fi suspendată definitiv, conform unei părți din scrisoarea Comisiei Europene obținute de Economedia.
Comisia Europeană a suspendat, în total, aproximativ 1,1 miliarde de euro din a treia cerere de plată din PNRR, conform informațiilor furnizate de Economedia. Dintre cele 74 de jaloane, șase au fost considerate neîndeplinite în mod satisfăcător.
Cererea de plată include, de asemenea, trei jaloane legate de domeniul Transporturilor, care au întâmpinat dificultăți semnificative. Acestea sunt: semnarea contractelor pentru 50% din lucrările de modernizare a infrastructurii feroviare, numirea conducătorilor la companiile de stat CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex și CFR Călători, precum și semnarea contractelor pentru 50% din lucrările la metroul din Cluj-Napoca. Economedia a raportat deja, din luna august, că metroul din Cluj-Napoca va pierde finanțarea de 300 de milioane de euro din PNRR.
Conflicte de interese în numirile șefilor companiilor de stat
Jalonul 79 din a treia cerere de plată stipula ca România să selecteze și să numească noi membri ai Consiliului de administrație pentru companiile de stat din domeniul Transporturilor, inclusiv Compania de Administrare a Drumurilor (CNAIR), Compania de Investiții Rutiere (CNIR), compania responsabilă cu administrarea infrastructurii feroviare (CFR), Metrorex, care gestionează metroul din București, și CFR Călători, care se ocupă cu transportul feroviar de călători.
În esență, Comisia Europeană a identificat mai multe probleme în ceea ce privește îndeplinirea acestui jalon, cum ar fi conflictele de interese în procedurile de selecție, consiliile de administrație incomplete, absența indicatorilor de performanță pentru persoanele numite și legături ierarhice în procesul de selecție a unor candidați.
Ca urmare, Comisia a suspendat 20 de milioane de euro din cauza îndeplinirii parțiale (81%) a acestui jalon.
Astfel, potrivit Comisiei, „selectarea conducerii Ministerului Transporturilor de către comitete de selecție care includ membri cu o legătură ierarhică clară cu candidații selectați, permițând membrilor consiliului de numire și remunerare al unei societăți să participe în calitate de candidați la procedura de selecție și să fie numiți membri ai consiliului de administrație al aceleiași societăți, neocuparea posturilor vacante în consiliul de administrație și neaprobarea indicatorilor de performanță cheie pentru consiliile de administrație nou numite, precum și numirea unor personalități politice la nivel înalt în consiliile de administrație ale întreprinderilor de stat sunt contrare cerințelor jalonului 79”.
Probleme în semnarea contractelor pentru infrastructura feroviară
Jalonul 72 din a treia cerere de plată stipula că România trebuie să lanseze licitații și să semneze contracte pentru 50% din lucrările de modernizare și reînnoire a infrastructurii feroviare. Această țintă se referă la atribuirea de contracte cu firmele câștigătoare pentru 50% din lucrările de construcție și supraveghere a căilor ferate, incluzând: modernizarea și electrificarea căilor ferate, precum și implementarea sistemului ERTMS pe tronsonul Arad – Timișoara – Caransebeș, și pe tronsonul Cluj-Napoca – Episcopia Bihor.
Comisia Europeană consideră că acest jalon a fost îndeplinit corespunzător doar pentru 5 dintre cele 7 contracte vizate. Ca urmare, Comisia a decis să suspende o plată de 25 de milioane de euro pentru cele două contracte rămase, în timp ce restul investiției va continua.
Referitor la nereguli, Comisia a constatat că România nu a publicat corect documentele de licitație în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, un portal de licitații la nivel european, asemănător cu portalul local SEAP.
„România a utilizat o procedură diferită de cea impusă de etapă, prin publicarea în SEAP a modificărilor privind cerințele minime cerințe minime pe care ofertantul câștigător trebuia să le demonstreze și care nu fuseseră publicate în mod corespunzător în JOUE, și prin neprelungirea termenului de depunere a ofertelor după modificarea caietului de sarcini. Prin urmare, România nu a îndeplinit îndeplinit cerința de la punctul 72 conform căreia „procedura de licitație s-a derulat în conformitate cu L98/2016 și cu modificările ulterioare, care au transpus Directiva europeană 2014/24/UE relevantă”. Ca atare, jalonul 72 nu poate fi considerat îndeplinit în mod satisfăcător”, se arată în document.
Cum a pierdut metroul din Cluj banii pentru PNRR
Jalonul 86 stipula semnarea contractelor pentru 50% din lucrările la viitorul metrou din Cluj-Napoca, specific pentru secțiunea Țara Moților (Teilor) – Sf. Maria (Câmpului), care va include 7 stații pe o lungime de 8,8 km. Licitația a fost organizată de Primăria Municipiului Cluj-Napoca.
Comisia Europeană a concluzionat că România nu a desfășurat corect licitația, din cauza modului în care au fost publicate documentele în SEAP și în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE).
Potrivit informațiilor furnizate de Comisie, licitația a fost lansată pe 16 martie 2022 în SEAP și pe 18 martie în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), având o valoare estimată de 6,665 miliarde lei, iar termenul-limită pentru depunerea ofertelor a fost stabilit pentru 9 mai. Acest termen a fost extins ulterior de cinci ori, iar contractul cu câștigătorul licitației a fost semnat pe 22 mai 2023.
În total, au fost publicate nouă rectificări la contract în SEAP, dar doar cinci dintre acestea, care au extins termenele pentru depunerea ofertelor, au fost și publicate în JOUE. Una dintre aceste rectificări, care nu a fost publicată, viza o majorare semnificativă a valorii contractului, de la 6,6 miliarde lei la peste 9 miliarde lei.
Potrivit Comisiei, regulile europene stipulează că autoritățile române ar fi trebuit să extindă termenele limită în cazul unor modificări majore ale licitației și documentației, conform importanței schimbărilor respective.
„În acest context, Comisia consideră că, prin neasigurarea publicării în JOUE a modificărilor privind valoarea estimată a contractului și cerințele minime pentru ofertanți și prin neprelungirea termenului de depunere a ofertelor după efectuarea acestor modificări substanțiale ale condițiilor de licitație, România nu a respectat cerința de la etapa 86 conform căreia „procedura de licitație se desfășoară în conformitate cu Legea 98/2016 și cu modificările ulterioare ale acesteia, care transpune Directiva 2014/24/UE” „, se arată în scrisoare.
Peste 35,5 milioane de euro din a treia cerere de plată din PNRR, suspendați
În prezent, Comisia Europeană a suspendat 35,5 milioane de euro din a treia cerere de plată din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru jalonul legat de metroul din Cluj. Conform informațiilor obținute de Economedia și declarațiilor oficiale ale autorităților, România nu mai dispune de timpul necesar pentru a relua procedurile necesare astfel încât acest jalon să fie considerat conform, ceea ce ar permite finalizarea licitației și a lucrărilor în termenul limită stabilit de PNRR. Drept urmare, Comisia nu va putea efectua plăți pentru jaloanele subsecvente 87, 88 și 89.
În concluzie, întreaga finanțare, estimată la aproximativ 300 de milioane de euro, pentru metroul din Cluj-Napoca va fi suspendată, iar proiectul nu va mai beneficia de finanțare din PNRR.