Anders Behring Breivik a primit vineri pedeapsa maximă pentru atentatul cu bombă de la Oslo şi masacrul comis într-o tabără a tineretului laburist pe insula Utoeya, ucigând în total 77 de persoane în iulie 2011.

În străinătate, sentinţa a fost uneori criticat ca fiind prea blândă. Însă, pedeapsa poate fi prelungită pe termen nelimitat atât timp cât prizonierul este considerat un pericol pentru societate.

‘Aceasta (pedeapsă) reflectă cultura Norvegiei. Obiectivul sistemului judiciar este de a obţine în final o reabilitare a criminalilor’, a afirmat specialistul în drept penal de la Universitatea din Oslo, Jo Stigen.

În opinia sa, norvegienii nu consideră că justiţia a fost îngăduitoare cu un om condamnat pentru ‘acte de terorism’. ‘El este mulţumit din punct de vedere psihologic că a primit pedeapsa maximă. Acesta este un semnal puternic dat societăţii’, a mai spus el.

Conform unui sondaj publicat de cotidianul Verdens Gang, 62% dintre norvegieni sunt convinşi că Breivik ‘nu va fi niciodată eliberat’, ceea ce-l face un prizonier unic în ţara sa.

Un alt profesor de la Universitatea din Oslo, Hans Petter Graver, nu exclude că Breivik ar putea face mai puţin de 21 de ani de închisoare.

‘Regula principală a sistemului norvegian nu este ca un individ să rămână toată viaţa în închisoare, ci să fie reintegrat în societate. Nimeni nu ştie cum Breivik va evolua în 15, 20 de ani (…) Şi societatea a evoluat cu timpul’, a declarat el pentru ziarul Dagbladet.

În 1971, Norvegia a abrogat pedeapsa cu închisoarea pe viaţă. Norvegia a adaptat atunci dreptul său la o realitate: această pedeapsă ‘nu mai fusese pronunţată de mult timp’, a explicat profesorul Stigen.

Ţara a trebuit atunci, pentru a-şi îndeplini obligaţiile internaţionale, să restabilească această pedeapsă în cazul crimelor împotriva umanităţii şi a genocidelor. Nici un norvegian nu a fost vreodată judecat pentru aceste motive.

Masacrul comis de Breivik nu a stârnit într-adevăr o dezbatere în legătură cu pedeapsa cu moartea într-o ţară în care ultima execuţie datează, potrivit Amnesty International, din 1948, în contextul epurărilor post-război. Pentru criminalii de drept comun, pedeapsa cu moartea a fost abolită în 1905.
SURSA: Agerpres