Analiză WSJ: De ce lira turcească cade precum o stâncă?
În articolul publicat de Wall Street Journal este analizată politica economică a preşedintelui Recep Tayyip Erdoğan şi mutările lui neobişnuite. În articol se precizează că decizia preşedintelui Recep Tayyip Erdoğan, de a reduce rata dobânzii de referinţă este contrară gândirii economice tradiţionale şi că ţări cu economii emergente precum Rusia, Mexic şi Brazilia cresc rata dobânzilor de referinţă pentru a putea lupta cu inflaţia şi a nu se confrunta cu o criză valutară.
Înlăturarea din funcţie a oricărui conducător care are o gândire diferită de a lui Erdoğan în privinţa economiei, precum şi puţinele indicii care ne arată că opiniile lui Erdoğan legate de dobânda de referinţă ar putea fi schimbate, sunt, de asemenea, menţionate în articolul din WSJ.
Lira turcească a fost aruncată în foc
În interviul acordat WSJ economistul William Jackson, care se ocupă de pieţele emergente în Capital Economic’s, compania de consultanţă economică din Londra, spune: „Nu vedem că cei care promovează politica încearcă să întoarcă invers direcţia, să atragă din nou investitorii în ţară”.
WSJ scrie că politica de reducere a ratei dobânzii de referinţă a lui Erdoğan a aruncat în foc lira turcească, considerată în acest an cel mai rău instrument de investiţii. În articol este exprimată îngrijorarea companiilor, consumatorilor şi investitorilor pentru că din cauza ratei dobânzii mai mici decât rata inflaţiei, puterea de cumpărare a lirei turceşti va fi grav afectată. Din cauza lirei turceşti care pierde foarte rapid din valoare au crescut costurile importurilor de alimente şi energie şi ca urmare această situaţie ar putea duce la o spirală inflaţionistă, se arată în analiză.
Îndoieli asupra datelor furnizate
În articol este amintit faptul că economiştii au exprimat îndoieli asupra corectitudinii cifrei de 21% rată a inflaţiei, anunţată de Banca Centrală a Republicii Turcia, menţionându-se că Grupul independent de cercetare a inflaţiei (Grupul ENA) a anunţat cifra de 58% pentru inflaţie. Conducătorul Grupului ENA, care a oferit o opinie pentru WSJ, prof. dr Veysel Ulusoy, a spus în legătură cu datele Băncii Centrale a Republicii Turcia: „Nu ştie nimeni ce s-a întâmplat între culegerea datelor şi prezentarea lor. Datele prezentate reprezintă ceea ce simte societatea.”
Criza valutară
În analiza WSJ este avansată ideea că din cauza consumului rapid a rezervelor valutare, lira turcească a înregistrat o scădere foarte rapidă. Conform datelor Capital Economic’s 60% din depozitele bancare sunt în monedă străină pentru că cetăţenii evită investiţiile în lire turceşti. WSJ estimează că în cazul în care investiţiile în valută ale turcilor vor creşte, atunci băncile îi vor reduce rezervele valutare şi guvernul va limita schimbul valutar.
