Munca la distanță, reprezintă pentru majoritatea salariațiilor un stil de viață la care aceștia deja s-au adaptat. Jobul remote aduce un set de beneficii celor care au această opțiune. Cel mai mare beneficiu al acestei variante de lucru este dat de flexibilitate. Angajatul poate, așadar să își aleagă fără nicio problemă locul de unde își face treaba.
Iana Dragu, Tax Senior Consultant al Scoter & Partners a relata în legătură cu influența serviciului de la domiciliu că ”Multe reguli privind telemunca au fost puse în aplicare odată cu instituirea stării de urgență și menținute pe toată perioada stării de alertă, însă odată ce această perioadă va trece, companiile trebuie să ia în considerare implementarea unei politici clare privind telemunca, dacă se dorește păstrarea acestui mod de lucru. Implementarea unei astfel de politici este întărită de faptul că, după doi ani în care s-a muncit preponderent de la distanță, păstrarea acestui mod de lucru nu mai reprezintă, pentru angajat, doar o favoare sau o concesie pentru situații excepționale, ci și, în unele cazuri, o condiție pentru a rămâne angajat în cadrul unei companii”,
Există un anumit număr de aspecte care trebuie luate în vedere de către un angajator în momentul în care se gândește la telemuncă, ca la o variantă la care ar putea apela. Acesta trebuie să aibă o atenție sporită la ceea ce presupune impozitul pe venit, contribuțiile sociale, riscul de sediu permanent, securitatea în muncă, obligațiile de declarare și raportare în străinătate, precum și posibilele formalități de imigrare.
80% dintre angajații români sunt de părere că telemunca e cea mai potrivită variantă de lucru
Un angajat poate rămâne, în anumite condiții, asigurat în România în ciuda desfășurării activității în alt stat membru al Uniunii Europene. ”Pentru a nu datora contribuții sociale în statul în care se prestează munca în regim de telemuncă, angajatorul poate solicita formularul portabil A1 pentru angajații săi, în anumite condiții specifice.
Este de la sine înțeles de ce din ce în ce mai mulți angajatori recurg la aceste decizii din moment ce 80% dintre români, și-au exprimat interesul în ceea ce privește flexibilitatea de la job.
Pe de altă parte, în cazul în care activitatea se desfășoară într-un stat din afara Uniunii Europene, trebuie verificat dacă există o convenție bilaterală de securitate socială încheiată între România și statul respectiv. În cazul statelor cu care România nu a încheiat un acord bilateral, pot fi datorate contribuții sociale atât în România, cât și în celălalt stat”, a mai declarat Iana Dragu despre implicațiile angajatorilor în cazul oferirii unui job remote.